Sigla Camerei Deputatilor

Camera Deputatilor

Limba:
  • RO
  • EN
  • FR
  • Structuri parlamentare
    • Presedintele Camerei Deputatilor
    • Biroul permanent
    • Comitetul liderilor grupurilor parlam.
    • Grupurile parlamentare
    • Comisiile parlamentare
    • Deputatii
      • În ordine alfabetica
      • Dupa circumscriptia electorala
    • Structurile parlamentare comune
      • Comisiile parlamentare
      • Grupurile de prietenie
      • Delegatiile parlamentare
      • Alte grupuri
    • Organizarea din alte legislaturi
      • 2016 - 2020
      • 2012 - 2016
      • 2008 - 2012
      • 2004 - 2008
      • 2000 - 2004
      • 1996 - 2000
      • 1992 - 1996
      • 1990 - 1992
  • Activitate parlamentara
    • Urmarirea procesului legislativ
    • Controlul parlamentar
      • Întrebari si interpelari
      • Motiuni simple si de cenzura
      • Examinarea documentelor UE
      • Autoritati sub control parlamentar
    • Activitate în plen
      • Ordinea de zi
      • Stenogramele sedintelor
      • Înregistrari audio-video
      • Votul electronic
    • Activitate în comisii
      • Sedintele comisiilor
      • Documente ale comisiilor
      • Înregistrari audio-video
    • Sanctiuni aplicate deputatilor
  • Informatii publice
    • Serviciile Camerei Deputatilor
      • Atributii
      • Conducere
    • Relatii publice
    • Internship la Camera Deputatilor
    • Petitii si audiente
    • Achizitii publice
    • Declaratii de avere si interese
    • Informatii economice
    • Proiect POCA
    • Functionarea RA Monitorul Oficial
    • Transparenta veniturilor salariale
    • Bunuri primite cu titlu gratuit
    • Prelucrarea datelor cu caracter personal
    • Oportunitati de angajare
    • Sigla Camerei Deputatilor
  • Pagina veche
  • Mentiune juridica
  • Istoric
  • Contact

Dezbateri parlamentare

  • Interogare stenograme
  • Înregistrari video ale sedintelor în plen
  • Monitorul Oficial - Partea a II-a

Sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 10 martie 2004

  • Sumarul sedintei
  • Stenograma completa
  • publicata în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.28/2004
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS
Sunteti aici: Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 10 martie 2004

Sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 10 martie 2004

  1. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărâre a Parlamentului României privind modificarea structurii și componenței Guvernului  

 

Ședința a început la ora 10,25.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, și Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistați de domnii Gheorghe Albu, secretar al Camerei Deputaților, și Ion Predescu, secretar al Senatului.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală!

Rugăm și reprezentanții presei, după momentul inițial, cu fotografii și tot ce doriți, să încerce să își găsească niște locuri fixe, pentru a ne putea desfășura lucrările în bună ordine.

Cu aceste precizări, dați-mi voie, stimate domnule prim-ministru, domnilor membri ai Guvernului, doamnelor și domnilor senatori și deputați, să declar deschisă ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, anunțându-vă că din cei 485 de parlamentari și-au înregistrat prezența un număr de 437 colegi, absenți sunt 48, din care 20 motivați.

După cum ați fost informați, pe ordinea de zi de astăzi se află scrisoarea primului-ministru și proiectul Hotărârii Parlamentului României privind modificarea structurii și componenței Guvernului.

Înainte de a vă supune votului această ordine de zi, doresc să vă fac o precizare în legătură cu proiectul de hotărâre care vi s-a comunicat.

Din proiectul Hotărârii pentru numirea membrilor Guvernului cuprinși în restructurare o să eliminăm numirea domnului Cristian Diaconescu, pentru că s-a petrecut următorul lucru: doamna Rodica Stănoiu a fost numită ieri consilier prezidențial pe probleme de apărare, în consecință și-a manifestat opțiunea pentru această funcție și a renunțat la calitatea de parlamentar, astfel că președintele României, astăzi, va. De fapt, sunt și pregătite decretele pentru această remaniere la Ministerul Justiției, concomitent cu numirea, dacă dumneavoastră veți fi de acord, a ministrului Ioan Talpeș.

În consecință, atunci când vom trece la discutarea proiectului de hotărâre, nu vom avea în vedere și numirea domnului Cristian Diaconescu, care a fost numit astăzi de către președintele României la propunerea primului-ministru.

Audierea dumnealui de către membrii comisiilor permanente, a însemnat un gest de deschidere atât a primului-ministru, cât și a președintelui, față de Parlament, a dorit să cunoască și punctul dumneavoastră de vedere.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

 

Domnul Emil Boc (din sală):

Procedură!

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Vă dau cuvântul după ce votăm ordinea de zi.

Cine este pentru? Da, mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Cu 380 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă și o abținere, ordinea de zi a fost. (Proteste din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M., care contestă numărul abținerilor.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

14 abțineri.

Domnul Boc dorește o problemă de procedură.

Poftiți.

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil Boc:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Înainte de a intra în chestiunea de procedură, am vrea să ne exprimăm la nivelul procedural protestul nostru față de întârzierea cu care începe această ședință a Camerelor. Sperăm că Guvernul este în întârziere, și nu Parlamentul, ca de obicei.

În al doilea rând, cu privire la Hotărârea pentru aprobarea modificării structurii și componenței Guvernului, de ieri, continuând cu ziua de astăzi, suntem în prezența a două, trei formule guvernamentale și nici astăzi, la începutul ședinței, nu am avut o formulă definitivă pe care să o discutăm.

Am primit în această dimineață o Hotărâre pentru modificarea structurii și componenței Guvernului, cu domnul Cristian Diaconescu, ministrul justiției, în această hotărâre, am mai primit încă una, cu câteva minute înainte de începerea ședinței, fără domnul Cristian Diaconescu.

Domnul președinte al Camerei Deputaților ne-a oferit câteva explicații, dar care nu sunt satisfăcătoare, din punctul nostru de vedere.

Potrivit Constituției, art. 106, "funcția de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege".

Noi dorim să știm dacă, din acest punct de vedere, doamna ministru al justiției și-a prezentat demisia, a fost revocată sau nu din calitatea de ministru al justiției. Care este actul procedural prin care a încetat calitatea de ministru al justiției a doamnei Rodica Stănoiu? Ar fi prima chestiune la care trebuie să ne răspundă explicit, și nu implicit În al doilea rând, potrivit art. 85 din Constituția României, care vizează numirea Guvernului, suntem în prezența a două ipostaze, a două ipoteze de schimbare a structurii și componenței Guvernului.

Prima, de la art. 85 alin. (2), "În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, președintele revocă și numește, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.", iar alin. (3), introdus după revizuirea Constituției, "Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, președintele României va putea exercita atribuția prevăzută la alin. (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru".

Alin. (3) de la art. 85 a fost introdus, așa cum am menționat, prin propunerea de revizuire a Constituției de ce? Pentru a stabiliza și a definitiva o practică parlamentară din cei 10 ani de evoluție a Constituției României.

Unele guverne au procedat la acordul Parlamentului, cu ocazia remanierii guvernamentale, alte guverne nu au procedat la acest demers. Pentru a se da o coerență practicii instituționale s-a introdus acest alin. (3), spunând: ori de câte ori Guvernul vine cu o propunere care vizează modificarea structurii și a componenței Guvernului, trebuie să treacă prin Parlament. Dacă nu face acest lucru, poate să realizeze remanierea guvernamentală fără acordul Parlamentului: "La propunerea primului-ministru, președintele revocă și numește pe unii membri."

Astăzi noi suntem în prezența ipotezei de la alin. (3): Guvernul ne propune o modificare a structurii Guvernului și o modificare a componenței Guvernului. Nu putem aplica, cu ocazia aceleiași schimbări, două texte diferite, adică să spunem că invocăm alin. (2) pentru doamna Stănoiu și alin. (3) pentru ceilalți. Este vorba de o procedură unitară care trebuie să fie respectată: ori una, ori alta, alte soluții nu pot fi admise din punct de vedere constituțional, pentru că, dacă acceptăm această variantă, înseamnă, din nou, compromiterea textului constituțional, din nou, o soluție hibridă. Ieri domnul Cristian Diaconescu a fost audiat de Comisiile juridice în temeiul art. 85 alin. (3), astăzi nu mai este în fața noastră în temeiul art. 85 alin. (2), bănuiesc, iar toată această inconsecvență.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, ați repetat deja de două ori, am înțeles cu toții. Dați-ne voie să vă răspundem. Nu uitați că suntem într-o intervenție de procedură, nu la dezbateri generale.

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil Boc:

Tocmai de aceea dorim în mod expres.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Și colegii dumneavoastră înțeleg foarte bine, din prima, nu trebuie să ne repetați de trei ori același lucru.

Vă demonetizați și dumneavoastră. (Proteste vehemente din partea membrilor Partidului Democrat.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Discutăm chestiuni care țin de Constituția României, nu chestiuni politice, în acest moment. Este vorba, repet, de respectarea textului Constituției României.

Din acest punct de vedere, având în vedere prevederile art. 85 alin. (3), domnul Cristian Diaconescu trebuie să figureze pe lista noului Cabinet restructurat, iar doamna Rodica Stănoiu trebuie să figureze fie că și-a prezentat demisia, fie că a fost revocată din funcție în urma deciziei pe care împreună cu primul-ministru și cu președintele României au luat-o.

A accepta, repet, această structură hibridă, combinarea textelor constituționale reprezintă un atentat la această Constituție și este păcat că din primul moment când se uzează acest text se încalcă actuala Constituție revizuită, chiar de la cel mai înalt nivel, de la nivelul Guvernului și al Parlamentului.

Vă mulțumim.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul prim-ministru Adrian Năstase.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian Năstase - prim-ministru al Guvernului României:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

S-ar putea să vă mire ceea ce voi spune, dar sunt absolut de acord cu domnul deputat Boc. De aceea, de fapt, am să vă propun să separăm complet cele două situații: pe de o parte, restructurarea, procedura de restructurare și, pe de altă parte, procedura de remaniere.

Ieri, datorită unei discuții în cadrul Birourilor permanente, s-a sugerat ca domnul Cristian Diaconescu să fie audiat în cadrul comisiilor. După părerea mea acest lucru nu era necesar. Ministerul Justiției continuă să existe în structura inițială, nu este vorba de o situație prevăzută de alin. (3) și, ca atare, procedura de schimbare a ministrului trebuia să formeze doar obiectul unei comunicări între primul-ministru și președinte.

Pe de altă parte, sigur, în momentul în care înființăm un minister nou, atunci, în mod normal, această numire, inclusiv persoana ca atare, trebuie să treacă prin Parlament, să fie audiată și așa mai departe. Aceasta este practica parlamentară și eu vreau să ne cerem scuze pentru această formulă care era, oarecum, ambiguă. Am vrut, însă, cumva, mai ales fiind vorba de o temă mai specială, să nu creăm sentimentul că noul ministru, cel care era deja propus, și am anunțat acest lucru, i-am trimis, de altfel, domnului președinte Iliescu o propunere de înlocuire a ministrului, am anunțat acest lucru de luni și i-am solicitat schimbarea cu domnul Cristian Diaconescu. Domnul președinte, între timp, așa cum explica domnul președinte Dorneanu, a hotărât să o numească pe doamna Stănoiu, dar aceasta este o altă chestiune, ține de o altă fază care este exclusiv de competența președintelui și este o problemă care sigur că îl privește pe domnul președinte Iliescu.

Dar aș sugera, din acest punct de vedere, ca proiectul de hotărâre, în final, să nu mai facă referire la numirea domnului Diaconescu ca ministru. Aceasta este o procedură paralelă, pe care sperăm să o finalizăm astăzi sau mâine, așa cum am convenit cu domnul președinte Iliescu. Și, în felul acesta, în fața Parlamentului, urmează să fie examinate de către Parlament propunerile pe care le-am făcut, în baza paragrafului (3) din Constituție, urmând ca paragraful (2) de la art. 85 să fie aplicabil pentru schimbarea de la justiție.

Acesta este comentariul meu și poate că, dacă eram mai atenți și noi, și Birourile permanente, această ambiguitate în ceea ce privește cele două ipoteze diferite nu ar mai fi apărut.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Cred că au fost făcute clarificările necesare.

Da, domnul deputat Lucian Bolcaș, în numele Partidului România Mare.

Video in format Flash/IOS

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

E vorba de un incident de procedură ce vrea să pară formal și pe care distinsul nostru coleg, domnul deputat Boc, vrea să îl transforme într-un incident pur formal, juridic, ceea ce spun eu că nu se poate.

Domnia sa a spus: "Aplicăm Constituția și nu facem politică." Numai aplicând Constituția putem face politică și acest incident formal mi-a prilejuit luarea de cuvânt, numai pentru că are anumite conotații politice.

În primul rând, s-a creat, într-adevăr, o dispută, dacă vreți, procedurală, care a dus la soluții - trebuie să o recunoaștem cu toții, și cei care au promovat soluțiile, și noi, care le-am dezbătut - uneori forțate.

Îmi aduc aminte, ca moment similar, momentul degringoladei Guvernului Radu Vasile și procedurilor de demitere inițiate de președintele Constantinescu. E un semnal de criză politică și aceasta trebuie subliniat peste incidentele formale care au fost ridicate aici.

În al doilea rând, sunt, efectiv, două probleme distincte: problema ministrului justiției, nu are importanță persoana, și, a doua, problema modalităților de adoptare a soluțiilor de remaniere.

Problema ministrului justiției este simplă, pentru că ea este rezolvată de textul constituțional. Există ipoteze distincte privind demisia, revocarea, incompatibilitatea. Ne aflăm într-un caz de incompatibilitate, pe care nimeni nu îl cenzurează și pe care nimeni nu trebuie să îl motiveze decât prin însuși faptul incompatibilității. Cu aceasta cred că discuția este închisă sub acest aspect.

Interesează, însă, această procedură care ni s-a propus. Regretatul meu profesor de drept civil, pe care la cunoscut și domnul prim-ministru, Dodel Eliescu, Mihai Eliescu îl chema, spunea că "în drept soluțiile corecte trebuie să fie simple și elegante".

Ne aflăm în prezența unei soluții prolixe, dar nu aceasta interesează. Este posibil de adaptat și această formă, este posibil de adaptat și forma cealaltă, care ar fi fost mai unitară și mai simplă: acceptând ideea incompatibilități se restructurează un Guvern și atunci evident că trebuie să avem o singură hotărâre.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, ați cerut cuvântul pentru o excepție de procedură, ne-ați făcut un comentariu politic foarte elevat, v-am lăsat să îl evocați și pe distinsul nostru profesor, dar vă rog eu frumos, haideți la obiect, la chestiune, cum ar spune Caragiale, și spuneți-ne ce excepție de procedură vreți să ridicați.

Video in format Flash/IOS

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Eu nu am vrut să ridic nici un fel de excepție de procedură, era vorba de discuții pe baza excepției ce a fost ridicată. Dar, dacă o discuție pe o temă juridică care are conotații politice deranjează pe cineva în Parlamentul României, vă rog să mă amendați, domnule președinte.

Mi se pare jenantă intervenția dumneavoastră.

V-aș ruga să mă scuzați pentru timpul pe care vi l-am răpit, dacă considerați că vi l-am răpit, și să închei.

Domnul prim-ministru, distins jurist, a făcut o disociere între ceea ce Constituția nu permite să disocieze, adică între remaniere și schimbare. Or, textul art. 85 vorbește dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura, creând o instituție juridică unitară ce nu poate fi disociată. De aceea mă pronunțam formal pentru ideea menținerii votării de către Parlament a întregii structuri guvernamentale cu aceste limpeziri.

Repet, nu este vorba numai de o problemă formală, este un semnal al unei crize politice, în condițiile în care, pe fondul acestei crize politice, grupul nostru parlamentar - așa cum nu a votat învestitura Guvernului - nu va vota nici pentru realizarea acestei remanieri, pentru considerentele ce vor fi expuse.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

În ce mă privește, mă jenez să vă răspund calificativelor dumneavoastră elegante.

Stimați colegi,

Programul a fost aprobat cu votul pe care vi l-am comunicat.

Vă anunț că, potrivit Hotărârii Birourilor permanente reunite ale celor două Camere, calendarul de desfășurare a dezbaterilor este următorul: va lua cuvântul primulministru pentru prezentarea scrisorii, apoi din partea fiecărui grup parlamentar reunit, din Cameră și Senat, va lua cuvântul câte un reprezentant, pe durata 10 minute, urmând ca în final primul-ministru să răspundă întrebărilor dumneavoastră. După aceea vom trece la dezbaterea hotărârii și la votul ei final.

Dau cuvântul, cu aceste precizări, domnului primministru Adrian Năstase.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

Mă adresez astăzi Parlamentului pentru a vă supune spre aprobare modificarea structurii și componenței Guvernului. Acest demers a fost determinat de preocuparea Executivului de a crește calitatea actului de guvernare, de a elimina anumite disfuncționalități din activitatea ministerelor și pentru asigurarea compatibilității instituționale ce decurge din dinamica negocierilor pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

În acest cadru, reamintesc că din decembrie 2000, când Parlamentul ne-a acordat votul de încredere asupra Programului și asupra listei Guvernului, suntem pentru a doua oară în fața Camerelor reunite pentru a solicita aprobarea unor schimbări în structura organizatorică și funcțională a Executivului.

Așa cum știți, în iunie 2003, a avut loc o restructurare profundă a Guvernului. Atunci am redus numărul de ministere de la 21, la 14, s-au redistribuit sarcinile și resursele instituționale și a fost creată Autoritatea Națională de Control.

Astăzi putem spune că majoritatea acestor schimbări au fost benefice pentru îmbunătățirea și pentru eficiența actului de guvernare. De exemplu, Autoritatea Națională de Control și-a justificat înființarea; performanțele acesteia pot fi măsurate prin creșterea gradului de colectare a arieratelor, sporirea exigențelor controlului vamal sau reducerea indisciplinei fiscale a contribuabililor.

Restructurarea din vara trecută a fost bine primită de populația țării și de partenerii noștri europeni. Rezultatele s-au făcut simțite în special prin continuarea programului de scădere a inflației, prin creșterea veniturilor salariale, accelerarea privatizării, eliminarea unor disfuncții din sistemul de sănătate sau anumite progrese în negocierile cu Uniunea Europeană.

Noua restructurare reprezintă un act de responsabilitate politică din partea Guvernului, în acțiunea sa de accelerare și de finalizare în acest an a negocierilor pentru integrarea în Uniunea Europeană, de îmbunătățire și eficientizare a activității guvernamentale.

Totodată, restructurarea Guvernului pe care o propunem acum este asemănătoare, în linii generale, structurilor guvernamentale din țările membre ale Uniunii Europene, fiind compatibilă cu organizarea Comisiei Europene.

Temeiul constituțional și legal al propunerilor de modificare a structurii și componenței actualului Guvern îl constituie art. 85 alin. (3) din Constituția Românei, republicată, art. 3 alin. (2), art. 37 și art. 53 alin. (4) din Legea privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

România se află astăzi într-o nouă etapă a dezvoltării sale. Noi, Partidul Social Democrat, ca partid responsabil, căruia alegătorii i-au încredințat guvernarea, avem datoria să ne redefinim, pentru fiecare etapă, prioritățile și mijloacele de realizare.

În același timp, trebuie să adaptăm permanent structura instituțională la exigențele momentului. Fie că ne aflăm la putere sau în opoziție, cred că suntem cu toții de acord că anul 2004 este un an foarte important pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Consider că nu este timpul potrivit pentru a transforma acest subiect într-o temă de campanie electorală, în care partidele politice să poată obține sau pierde puncte. Dacă vom continua să tratăm integrarea europeană în acest registru electoral, cu siguranță că România va pierde.

Semnalele externe, dar și propriile noastre analize interne ne-au pus în fața unei opțiuni: fie aprofundăm procesul de reformă, în special în câteva domenii-cheie, precum justiția, administrația publică și lupta împotriva corupției, fie riscăm să ne abatem de la obiectivul nostru esențial în anul acesta și în perioada care urmează.

Iată de ce apreciez că restructurarea guvernamentală răspunde provocării momentului, dar, în același timp, face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare politică și instituțională.

Noua structură guvernamentală va stimula procesul de negociere cu Uniunea Europeană. Pentru a ne atinge obiectivele fixate, încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană la sfârșitul acestui an, precum și aderarea României în 2007, avem nevoie de o foarte bună organizare, de focalizarea eforturilor noastre în această direcție.

Venim în fața dumneavoastră cu o echipă puternică, capabilă să se ocupe de toate aspectele procesului de integrare. Am în vedere coordonarea acestui proces, negocierile propriu-zise, dar și implementarea legislației și a programelor.

Dorim să dăm un semnal politic foarte clar în ceea ce privește voința noastră de a accelera schimbările din justiție. Acest semnal este important nu numai din punct de vedere extern, ci, mai ales, pentru cetățenii țării noastre, care sunt nemulțumiți, așa cum ne spun sondajele de opinie, de calitatea actului de justiție.

Pe de altă parte, și din punct de vedere economic trecem într-o fază nouă: politicile noastre macroeconomice au produs rezultate importante, ele se reflectă în creșterea economică susținută, în reducerea continuă a deficitului bugetar, în scăderea semnificativă a inflației.

Suntem primul Guvern care a reușit un acord cu Fondul Monetar Internațional, respectându-și angajamentele luate. Acest lucru a produs efecte benefice în economie. De asemenea, am încheiat în linii generale privatizarea întreprinderilor de stat.

Acum este momentul să atacăm foarte curajos restructurarea regiilor și privatizarea utilităților publice.

Acum este momentul să trecem de la creșterea economică la dezvoltare economică. De aceea am considerat că sectorul economic are nevoie, ținând cont de obiectivele de etapă, de o mai bună coordonare.

În seria proiectelor mari, avem în vedere proiectele sociale. Socialul este o altă dimensiune pe care dorim să o întărim prin restructurarea Guvernului. Când vorbim de proiectele sociale ne referim nu numai la cele de protecție efectivă, ci și la calitatea serviciilor publice, la funcționarea administrației, în general. Vrem ca reforma în aceste domenii să fie mult mai alertă astfel încât cetățenii să simtă un impact pozitiv asupra vieții lor de zi cu zi.

Stimați colegi,

Aceasta este concepția generală care a stat la baza reorganizării guvernamentale pe care o propunem astăzi forului legislativ. Repet, este vorba de a găsi cele mai bune soluții, inclusiv în ceea ce privește arhitectura instituțiilor, pentru a răspunde provocărilor acestei etape și pentru a duce la bun sfârșit proiectele pentru care neam angajat răspunderea politică.

Miza majoră a acestui proces este o guvernare mai bună, o guvernare care răspunde așteptărilor cetățenilor, fie că este vorba de integrare, de dezvoltare economică, de creșterea nivelului de trai sau a calității serviciilor publice.

Miniștrii de stat pe care îi propunem astăzi Parlamentului pot fi considerați manageri de proiect. De altfel, am dorit să fixăm, o dată cu competențele fiecăruia, și - în premieră pentru o guvernare în România - criteriile de performanță pe care trebuie să le îndeplinească miniștri de stat. Vreau să vă asigur că viitorii miniștri de stat știu foarte bine ce au de făcut și că nu există nici un fel de suprapunere de competențe sau conflict de prerogative.

Restructurarea va face din Guvern o echipă mai eficientă, mai bine orientată spre anumite priorități, ceea ce, în ultimă instanță, servește intereselor tuturor cetățenilor acestei țări.

Doresc să dau aici un răspuns și celor care acuză o suprabirocratizare a actului guvernamental. Noi facem această restructurare pentru a rezolva problemele cu care se confruntă România.

Puterea din perioada 1997-2000 a modificat în mod repetat structura guvernelor, nu pentru a o face mai eficientă, ci pentru a da satisfacție algoritmului politic. Ar trebui să ne reamintim negocierile interminabile din Consiliile de coordonare politică a Coaliției, negocieri care se soldau cu prevalența acestui algoritm până la nivelul serviciilor descentralizate ale ministerelor.

Atunci când fosta sau actuala Coaliție P.N.L.-P.D., s-a aflat la putere a susținut necesitatea unor miniștri de stat, dar nu pentru că ei s-ar fi ocupat direct de anumite probleme, ci pentru că ei trebuiau să reflecte algoritmul coaliției. Gradul de neîncredere între partidele aflate atunci la guvernare era atât de mare încât s-a preferat ca la fiecare minister să existe secretari de stat din partide diferite. Unde a fost atunci preocuparea pentru eficiența actului de guvernare? Cum s-a luptat atunci împotriva birocrației?

De aceea eu cred că este important ca fiecare să țină seama de problemele pe care le are de rezolvat, iar atunci când discutăm despre restructurarea actualului Guvern să ținem seama mai ales de condițiile prezente în care trebuie să lucreze echipa Executivului, în funcție de obiectivele asumate.

Noi schimbăm structura Executivului pentru o acțiune mai hotărâtă, pentru a crește autoritatea statului, în timp ce în anii 1997-2000 s-au produs schimbări succesive cu efecte din ce în ce mai rele pentru autoritatea statului, introducându-se, generându-se un haos în administrație.

În altă ordine de idei, vreau să afirm încă o dată foarte clar că scopul acestei restructurări nu este, așa cum afirmă unii lideri din opoziție, agitarea spiritelor și nici pregătirea pentru alegeri. Noi suntem mai interesați de accelerarea reformelor și de întărirea autorității statului decât de campania electorală, tocmai de aceea credem că este necesar ca eforturile de până acum, acestor eforturi să le adăugăm acum noi resurse. Nici un partid politic în afară de partidul nostru nu a avut curajul să facă ceea ce facem noi acum, să introducem periodic o nouă dinamică în procesul guvernării.

În legislatura trecută schimbările guvernării au fost haotice, iar unele chiar cu încălcarea legilor. Ele erau rezultatul unor crize politice majore sau al jocului de culise din partide. Noi am introdus practica schimbărilor controlate, orientate rațional spre creșterea eficienței guvernării. Ciclul de 4 ani, ciclul politic de 4 ani, în țările în tranziție, evident că este un ciclu foarte lung. De aceea este nevoie, în mod periodic, de adaptări, ținând seama de faptul că dinamica realității este mult mai rapidă în țările în tranziție decât în țările care au structuri și instituții stabile.

Am dovedit că avem puterea să determinăm schimbări atunci când analiza noastră demonstrează necesitatea acestora. Suntem convinși că oamenii vor aplica și vor aprecia această diferență fundamentală dintre noi și adversarii noștri politici.

Stimați colegi parlamentari,

Să-mi permiteți în continuare să vă prezint, în mod concret, propunerile noastre legate de structura și de componența Guvernului.

În primul rând, se instituie 3 funcții de ministru de stat: un ministru de stat pentru coordonarea problemelor economice, economie și comerț, finanțe, transporturi, construcții și comunicații, un ministru de stat care va coordona serviciile publice, administrație și interne, sănătate, educație, mediu, cultură, muncă și un ministru de stat pentru coordonarea problemelor de apărare națională, integrare europeană și justiție.

Ministrul de stat pentru coordonarea problemelor economice va asigura elaborarea politicilor publice pentru creștere economică susținută, eficientizarea activității de comerț exterior, accelerarea privatizării utilităților, continuarea procesului de dezinflație, crearea de noi locuri de muncă. Acest ministru de stat va avea drept criteriu de performanță obținerea în acest an a statutului de economie funcțională de piață din partea Uniunii Europene pentru România.

Ministrul de stat pentru coordonarea serviciilor publice va răspunde de creșterea calității serviciilor oferite populației. Serviciile trebuie să fie diversificate și competitive, iar prețurile și tarifele să reflecte realitatea economică fără a fi mărite nejustificat. Criteriile de performanță pentru acest ministru de stat vor fi redistribuirea mai echitabilă din punct de vedere social a creșterii economice și, respectiv, accelerarea reformei administrației.

Ministrul de stat pentru coordonarea problemelor de apărare națională, integrare europeană și justiție are drept criterii de performanță finalizarea împreună cu întreaga sa echipă a negocierilor cu Uniunea Europeană până la sfârșitul anului și, respectiv, relansarea reformei în justiție.

Precizez că activitatea miniștrilor de stat, ca și a celorlalți miniștri, se desfășoară sub conducerea nemijlocită a primului-ministru.

În al doilea rând, se înființează Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor. Am considerat necesar să luăm această măsură pentru a asigura grăbirea punerii în aplicare a programelor guvernamentale în acest domeniu.

Calitatea mediului reprezintă o problemă acută a societății noastre și, în același timp, un punct dificil al negocierilor cu Uniunea Europeană.

Totodată, vrem să acordăm o prioritate specială problemelor legate de gospodărirea apelor. Este suficient să evocăm numai evenimentele legate de inundații pentru a înțelege că avem nevoie de o mai bună coordonare și de o viziune mai cuprinzătoare pe termen lung în acest sector.

Înființarea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor este susținută și de prevederile art. 135 din Constituția revizuită, potrivit căruia statul trebuie să asigure, citez, "refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic".

Propunem, de asemenea, modificarea structurii Ministerului Agriculturii, care gestionează și programul SAPARD, în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Considerăm că avem nevoie de o strategie națională pe termen lung pentru a asigura dezvoltarea rurală în toate componentele ei. Decalajele dintre mediul rural și mediul urban, în termeni de nivel de trai, asistență medicală, acces la educație, cultură, servicii publice, reprezintă în acest moment una dintre problemele majore ale societății noastre. Procesul de integrare, prin fondurile comunitare și cele alocate de la buget, ne oferă o șansă importantă pentru a schimba radical situația actuală. Avem datoria să ne concentrăm asupra modernizării și renașterii satului românesc.

În al treilea rând, se creează un post de ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanțare internațională și urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.

Știm că nu o dată acest ultim aspect legat de aplicarea legislației și a normelor convenite cu autoritățile de la Bruxelles a întâmpinat unele rezistențe în sistemul nostru instituțional. De aceea am considerat necesar ca un membru al Cabinetului să se ocupe în mod special de această problemă.

Soluția instituțională propusă va mări capacitatea Executivului pentru monitorizarea riguroasă a programelor noastre. Sunt sute de programe internaționale la care participăm, avem lista de obiective prioritare pe care am convenit-o cu instituțiile europene, dar am avut, trebuie să recunoaștem, o slabă capacitate de urmărire și de implementare.

În al patrulea rând, se înființează Cancelaria primuluiministru.

Cancelaria va fi o structură profesională a puterii executive care nu are nici un fel de atribuții politice sau electorale. Șeful Cancelariei va îndeplini exclusiv atribuții încredințate de primul-ministru și va coordona operativ, din punct de vedere metodologic, instituțiile publice, autoritățile și agențiile care, conform legii, sunt subordonate direct primului-ministru.

În al cincilea rând, Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului se comasează cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare.

A.P.A.P.S. se unește cu A.V.A.B. pentru că privatizarea în masă s-a încheiat practic, iar acum avem mii de procese pe rol de pe urma privatizării, mii de recuperări de daune și penalități de la unii investitori care s-au dovedit neserioși. Aceasta este de fapt misiunea A.V.A.B.-ului.

În al șaselea rând, am hotărât trecerea Agenției Naționale pentru Tineret în subordinea directă a primuluiministru, ținând seama de rolul pe care-l acordăm tineretului și studenților.

De asemenea, am hotărât crearea Autorității Naționale pentru Turism, în coordonarea ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Doresc să precizez care sunt răspunderile pe care leam stabilit pentru procesul de integrare europeană în noua structură a Guvernului.

Coordonarea și răspunderea politică a procesului de integrare revine primului-ministru. Coordonarea unitară a reformei din justiție și a procesului de integrare în NATO și pentru Uniunea Europeană revine ministrului de stat respectiv. Ministerele și autoritățile statului sunt direct responsabile de integrarea sectoarelor respective, a celor pe care le coordonează. Ministerul Integrării Europene și negociatorul-șef sunt responsabili de derularea tehnică a negocierilor, inclusiv de elaborarea documentelor de poziție. Ministrul delegat pentru controlul implementării programelor cu finanțare internațională verifică dacă și în ce măsură angajamentele se realizează.

Sigur că, oricât de buni ar fi negociatorul-șef sau ministrul integrării europene, ei nu pot executa ceea ce înscriem în documentele de poziție. Această răspundere revine fiecărui minister și autorități în parte, fiecărui ministru în parte. În acest scop, vom întări compartimentele de integrare europeană din ministere și din autoritățile publice centrale, dar și pe cele de la consiliile județene administrative și de la prefecturi.

În concluzie, nu va exista nici o suprapunere de responsabilități, așa cum afirmă unii răuvoitori sau unii dintre cei care sunt mai puțin informați în legătură cu felul în care am armonizat răspunderile ce revin fiecărui membru al echipei.

Stimați colegi,

În același timp dorim să diminuăm semnificativ birocrația. În acest sens vom reduce numărul comitetelor, consiliilor, autorităților, agențiilor și altor instituții. Să nu uităm că în cei 15 ani de la Revoluție au fost create diferite organisme, comitete și comisii, dar nu s-au desființat cele care nu mai aveau obiect de activitate, unele create în anii '60-'70 și pentru care, în mod evident, trebuie să vedem dacă mai au încă obiect de activitate.

De aceea, în perioada următoare, vom face o analiză foarte atentă a întregii construcții instituționale pentru a așeza pe baze noi, raționale, coerente administrația centrală și locală. Acest proces a început, acest proces de evaluare, și în următoarele două săptămâni vom avea un prim răspuns în legătură cu situația acestor agenții, comisii, comitete interministeriale și așa mai departe.

Împreună, sunt cel puțin 300 de astfel de structuri care sigur că formează o formulă, o structură extrem de stufoasă, pe care încercăm să o punem în acord cu structurile, cu ghidul de conduită și ghidul de bună practică în acest domeniu existent la nivelul Uniunii Europene.

Sunt convins că măsurile preconizate vor avea efecte pozitive în ceea ce privește dinamizarea reformei puterii judecătorești și credibilizarea actului de justiție, revigorarea luptei anticorupție, creșterea calității serviciilor publice, accelerarea integrării europene, creșterea reală a veniturilor și îmbunătățirea calității vieții pentru cetățenii țării.

Doamnelor și domnilor,

În continuare vă prezint spre aprobare propunerile noastre privind modificările în structura și componența Guvernului:

  1. Înființarea unor ministere ca urmare a măsurilor de reorganizare, respectiv Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației și Cercetării. Este vorba de nevoia de a aproba, din punct de vedere constituțional, noua configurație a acestor două ministere din urmă care au fost supuse unor modificări în ceea ce privește competențele lor.
  2. În urma modificărilor produse în structura Executivului vor fi operate, în mod corespunzător, unele revocări din funcția de membru al Guvernului.
  3. Vă propunem să fie numiți în funcția de membru al Guvernului, ținând seama de aspectele prezentate anterior, următorii: Dan Ioan Popescu - ministru de stat, ministrul economiei și comerțului; Ioan Rus - ministru de stat, ministrul administrației și internelor; Ioan Talpeș - ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniile apărării naționale, integrării europene și justiției; Speranța Maria Ianculescu - ministrul mediului și gospodăririi apelor; Ilie Sârbu - ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale; Alexandru Athanasiu - ministrul educației și cercetării; Victor Ponta - ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanțare internațională și urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.
  4. Vreau să vă informez, dar acesta este de fapt un aspect pe care l-am clarificat, în legătură cu situația de la Ministerul Justiției. Este vorba de o procedură care se derulează în paralel și care va avea ca rezultat o modificare în ceea ce privește conducerea ministerului.

Sper că propunerea pe care am făcut-o domnului președinte Ion Iliescu în ceea ce-l privește pe domnul Cristian Diaconescu va duce la o revigorare a activităților în acest domeniu în care, în mod evident, este încă foarte mult de făcut.

Stimați colegi,

Parlamentul este chemat astăzi s-și exprime votul asupra propunerilor pe care le-am prezentat în temeiul prevederilor Constituției României și ale Legii privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

Subliniez faptul că fiecare candidat pentru funcția de ministru de stat, ministru și ministru delegat a fost audiat, în ședință comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere și că avizele asupra persoanelor și activității acestora sunt favorabile.

Vă rog, stimați colegi, să votați proiectul Hotărârii a Parlamentului pentru aprobarea modificării structurii și componenței Guvernului.

Prin votul dumneavoastră, veți valida un Guvern decis pentru un an decisiv.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Stimați colegi,

Urmează dezbaterile. Potrivit timpului alocat fiecărui grup parlamentar, o să dăm cuvântul celor care s-au înscris din partea acestora:

  • din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul președinte al Senatului, Nicolae Văcăroiu;
  • din partea Grupul parlamentar al P.R.M., domnul senator Dina Carol;
  • din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul Emil Boc și doamna senator Maria Petre;
  • din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L., domnul senator Paul Păcuraru;
  • din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., domnul deputat Lászlo Borbely;
  • din partea Grupurilor parlamentare din Camera Deputaților al minorităților naționale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Dau, pentru început, cuvântul domnului președinte al Senatului, domnul senator Văcăroiu Nicolae.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați membri ai Guvernului,

Onorată asistență,

Primul-ministru, domnul Adrian Năstase, a prezentat în detaliu și de o manieră foarte convingătoare atât noua structură a Executivului, cât și mai ales motivația care a stat la baza acestei noi construcții.

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Senat și Camera Deputaților consideră că, după adoptarea de către Camerele reunite a noii structuri și componențe a Guvernului și după punerea în practică a acestui proiect, vom asista la o creștere calitativă a actului de guvernare și la o îmbunătățire a eficienței sale.

Aceasta va prilejui, cu siguranță, și eliminarea unor disfuncționalități din cadrul ministerelor implicate în restructurare.

Credem totodată într-o îmbunătățire a dinamicii și canalizării optime a resurselor umane și materiale necesare finalizării în acest an a negocierilor cu Uniunea Europeană la toate capitolele pentru ca, în 2007, să devenim membru cu drepturi depline.

Vreau să reamintesc tuturor colegilor din Parlament, dar și opiniei publice două realități extrem de importante care ne călăuzesc în acțiunea noastră politică.

În primul rând, în decembrie 2000, Partidul Social Democrat a cștigat alegerile parlamentare. Deci și-a asumat dreptul și legitimitatea să aleagă căile și mijloacele pe care le consideră cele mai potrivite pentru transpunerea în practică a programului său electoral și a programului pe baza căruia Cabinetul Năstase a primit votul nostru de învestitură.

În al doilea rând, există un consens real și recunoscut public între partidele politice în privința obiectivelor noastre majore: aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană.

Putem afirma că acest consens politic care ne include nu numai pe noi, ci mai ales marea majoritate a cetățenilor români este un atu important în procesul nostru de integrare în Uniunea Europeană.

Revenind la tema noastră de astăzi, am urmărit cu atenție și interes reacțiile opoziției parlamentare și ale presei pe noua temă, respectiv structura și componența Guvernului. Rolul opoziției și al presei într-o democrație este să critice Guvernul și majoritatea parlamentară.

Trebuie să recunoaștem că, mai ales acum, când ne aflăm în an electoral, colegii noștri din opoziție nu-și precupețesc eforturile pentru îndeplinirea acestei misiuni.

Acum însă, când pentru noi prioritatea numărul 1 este finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană, suntem preocupați într-o mai mică măsură de lupta politică preelectorală.

Noua configurație a Guvernului propusă astăzi Parlamentului are conotații deosebite, pentru că a luat în calcul și anumite semnale critice venite de la Uniunea Europeană.

Integrarea europeană nu este monopolul unui partid sau altuia și nici nu este un scop în sine. Așa cum apreciem cu toții, este un obiectiv național apropiat ca anvergură de marile momente din istoria României.

Aceasta mă determină să consider că problemele legate de integrare trebuie tratate cu multă decență, la modul constructiv și în nici un caz ca pretext pentru propaganda electorală.

Să nu se înțeleagă greșit cum că ne situăm împotriva criticilor. Să nu se înțeleagă că ne punem la adăpostul integrării când cineva este cu adevărat nemulțumit de noi. Atâta vreme cât criticile sunt făcute în scopul aplicării unor corective, ele sunt bine venite.

Prin această prismă nu vreau să cred că există măcar un membru al opoziției care să gândească sau să acționeze conform mentalității "Cu cât mai rău, cu atât mai bine".

Din păcate, unele critici făcute de dragul criticii,venite din partea opoziției, contrazic dorința noastră de moderație pe această temă. Iată și câteva argumente în sprijinul acestei afirmații. Intenția modificării structurii Guvernului a fost anunțată de premier încă din luna ianuarie. De atunci s-au făcut, la nivelul Guvernului, analize care au luat în considerare unele sugestii venite dinspre opoziție, dinspre societatea civilă, dinspre presă sau de la Bruxelles. Suntem în faza legiferării unor noi structuri și componențe guvernamentale, adică în faza finalizării procesului început în ianuarie.

A fost însă necesar să adoptăm în prealabil o lege care să modifice actuala Lege de organizare și funcționare a Guvernului, iar acest lucru s-a încheiat în urmă cu câteva zile.

Așa cum am afirmat, noi, cei de pe băncile puterii, avem legitimitatea și responsabilitatea deciziei politice, avem obligația ducerii la bun sfârșit a mandatului încredințat de electorat în anul 2000. Partidul de guvernământ și primul-ministru au ales, în cazul de față, soluțiile pe care le consideră cele mai potrivite, conform analizelor noastre. Este dreptul nostru să fixăm priorități, să adaptăm structuri pentru nevoile momentului. Este mandatul nostru pe 4 ani încredințat de cetățeni și vă asigurăm că avem suficientă competență și voință politică pentru atingerea obiectivelor naționale despre care am vorbit mai înainte.

Alegerile se apropie cu pași repezi, iar noi suntem conștienți că orice greșeală de parcurs ne-ar putea costa la vot. Și din această cauză, voința noastră politică de a alege cele mai potrivite soluții este, stimați colegi, chiar mai puternică decât intensitatea și frecvența criticilor.

Cred că până și cei mai aprigi critici ai noștri sunt conștienți și acceptă ideea că nimeni din partidul de guvernământ sau din Guvern n-ar acționa contrar voinței generale de integrare europeană.

Nu mi-am propus să dezvolt o polemică pe tema fiecărei modificări aduse în structura și componența Guvernului. Totuși, mi se pare relevant exemplul ministrului delegat pentru implementarea programelor cu finanțare internaționale și urmărirea aplicării acquis-ului comunitar. O serie de semnale venite în timp, din diverse surse, inclusiv din presă, au condus la autosesizarea Parchetului Național Anticorupție și la descoperirea unor infracțiuni sau nereguli în privința utilizării unor finanțări internaționale.

Partidul Social Democrat și Cabinetul Năstase au acționat pe fond ca și în cazul pachetului de legi anticorupție adoptat în vara lui 2003, adică au instituționalizat un control menit să împiedice posibile infracțiuni viitoare în utilizarea fondurilor externe. N-am auzit din partea opoziției nici măcar un cuvânt pozitiv la adresa acestei inițiative, în ciuda faptului că ea este perfect justificată și necesară.

Doamnelor și domnilor,

Eliminarea vizelor Schengen, încheierea cu succes a Acordului cu Fondul Monetar Internațional, aderarea noastră la NATO, creșterea economică durabilă, scăderea semnificativă a inflației cu efecte pozitive în dezvoltarea mediului de afaceri, dublarea investițiilor străine în 2003

față de anul 2000, un proces al marii privatizări dus aproape de final, măsuri adecvate în domeniul producției și cel social și, nu în ultimul rând, stabilitatea macroeconomică sunt câteva împliniri relevante ale guvernării noastre.

Ca un capitol special, menționez asumarea răspunderii Guvernului pe pachetul legislativ anticorupție, element de noutate absolută pe acest front.

Nu am enumerat aceste reușite cu titlu de propagandă electorală ieftină. Această enumerare nu este un joc de imagine, ci o realitate recunoscută chiar și de cei pentru care politica nu este o preocupare. Este modul prin care am dorit să subliniez competența noastră demonstrată deja în conducerea treburilor țării, competență care ne întărește motivația și legitimitatea de a lua decizii politice cum este cea de astăzi.

După cum ați putut constata, modificările aduse structurii și componenței Guvernului nu sunt un simplu joc de imagine, ci urmăresc un progres rapid pe câteva direcții concrete: lupta cu corupția, reducerea birocrației, creșterea credibilității actului de justiție, acordarea unei importanțe sporite pentru o serie de sectoare ale activității economice. Schimbările urmăresc totodată direcțiile prioritare pentru consolidarea criteriului politic de aderare la Uniunea Europeană: combaterea corupției, reforma justiției, reforma administrației publice, libertatea presei, continuarea reformelor economice.

Chiar dacă în unele cazuri ne despart de opoziție mijloacele pe care le considerăm a fi cele mai potrivite pentru atingerea obiectivului integrare, suntem convinși că întreg Parlamentul dorește obținerea unor progrese concrete în domeniile-cheie, inclusiv în domeniul legiferării, considerate a fi vitale pentru ca România să poată încheia în acest an cu succes negocierile de aderare.

Din acest motiv, mă voi referi la un subiect aflat frecvent pe prima pagină a ziarelor: activitatea Parlamentului. Ne aflăm în preajma alegerilor locale și se simte deja o creștere a temperaturii dezbaterilor politice.

În calitate de președinte al Senatului, la începutul acestei sesiuni parlamentare am făcut un apel către toți senatorii la păstrarea unei atmosfere de lucru civilizate și colegiale. Avem de soluționat un număr mare de proiecte de lege mult legate de procesul de integrare.

Cu ocazia restructurării Guvernului, am sesizat îngrijorarea din declarațiile unor parlamentari ai opoziției în privința șanselor actualului Guvern de a-și duce la bun sfârșit misiunea integrării României în Uniunea Europeană. Sper ca această îngrijorare să nu fie un simplu exercițiu oratoric, să nu fie mimată, ci sincer să se transforme într-o prezență activă și constructivă la lucrările Parlamentului, mai ales atunci când, pe ordinea de zi, sunt înscrise proiecte de lege având o legătură directă cu integrarea. Altfel, toate declarațiile în care cuvintele-cheie sunt integrarea în Uniunea Europeană devin pură demagogie.

Am auzit păreri din opoziție cum că parlamentarii puterii trebuie să asigure cvorumul și majoritatea necesară adoptării proiectelor de lege. Neîndoielnic există și o doză de adevăr în acest mod de gândire. Totuși, dacă toate grupurile parlamentare ar acționa în spiritul consensual de la Snagov pe tema integrării, așa cum sau angajat prin semnătura președinților de partid, atunci sarcina legiferării pe această temă ar fi mai ușor de îndeplinit. Am putea spune atunci că și opoziția acționează în mod concret și constructiv pentru realizarea acestui obiectiv istoric.

Fără a face rabat la calitatea legilor dezbătute în Parlament, este necesară unirea tuturor eforturilor pentru ca sarcinile care ne revin nouă, parlamentarilor, să fie îndeplinite cu promptitudine. Altfel, oricare ar fi structura organizatorică sau nominală a Guvernului, oricât ar încerca miniștrii s-și respecte criteriile de performanță anunțate de premier, efortul lor ar fi zadarnic.

Spre final, vreau să menționez că succesele obținute de guvernarea Partidului Social Democrat în ultimii 3 ani, dintre care unele au fost citate mai înainte, reprezintă un argument convingător că ne bucurăm la votul de astăzi și de susținerea unor colegi parlamentari din alte grupuri.

Guvernul va continua reforma în plan economico-social și în acest an electoral. Sigur, fiind un partid socialdemocrat, vom acorda în continuare multă atenție componentei protecției sociale.

Anul 2004 înseamnă o nouă etapă în ceea ce privește obiectivele guvernării, caracterizată prin noi exigențe. Această nouă etapă înseamnă și o reordonare a priorităților, precum și adaptarea structurilor guvernamentale acestor priorități. Eforturilor de până acum trebuie să le adăugăm noi resurse. Chiar dacă nici un partid politic nu a avut curajul să facă ceea ce se întâmplă și s-a întâmplat în această perioadă suntem hotărâți, stimați colegi, să continuăm să ne ducem mandatul la bun sfârșit.

În numele grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat din Senat și Camera Deputaților, închei prin a declara susținerea, prin vot, a noii structuri și componențe a Guvernului, așa cum a fost ea prezentată de primul-ministru, domnul Adrian Năstase.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M. are cuvântul domnul senator Dina Carol (Rumoare.) Până vine Domnia sa, îl rog pe tânărul cameraman s-și aleagă și dânsul un loc fix, așa cum au făcut toți colegii Domniei sale, să nu mai perturbe lucrările plimbându-se cu firul prin mijlocul Camerei.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Video in format Flash/IOS

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc.

Domnilor președinți,

Domnule prim ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri și parlamentari,

Distinși invitați,

După un deceniu și jumătate de tranziție în șocuri, se poate pune întrebarea firească dacă românii o duc mai bine și dacă reformele promovate de către guvernanțiicare s-au succedat la putere au adus economia pe drumul cel bun. Întrebări dificile. Desigur, se pot prezenta montaje analitice care să scoată în lumină o anumită fațetă a lucrurilor, totul depinzând de care parte a paharului o privim. Tocmai de aceea, în opinia mea, mult mai importantă este opinia cetățenilor.

Rezultatele sondajelor nu sunt tocmai de bun augur.

Iată: 68% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 49% din populație afirmă că trăiesc mai rău decât în anul 2001. Ceea ce pare mai grav - un avertisment clar lansat clasei politice și celor care conduc destinele economiei - este pesimismul devenit cronic al românilor. Percepția lor față de viitor nu este una pozitivă. Este explicabilă această tendință deoarece starea de suportabilitate la șocurile reformelor promovate, dar aplicate cu intermitență, a atins pragul saturației. Din 1995 până în anul 2000, rata sărăciei extreme s-a dublat. În plus, rata sărăciei a crescut pe ansamblu, ajungând la 29% în anul 2003.

Singurele țări din Europa Centrală și de Est cu o situație mai dificilă decât România sunt Albania, Moldova și Rusia. Un tablou fără culori pastelate care scoate în evidență o realitate crudă. Nivelul de trai al românilor a ajuns în 2003 la 60 % din cel existent în anul 1989.

Realitățile triste pe care le trăiește populația sunt cuantificate și de analiștii și experții Comisiei Europene care ne arată:,,Ca urmare a perpetuării sporului natural negativ, populația României a scăzut față de anul 2000 cu aproape 1.000.000 de persoane. Deși populația țării sa împuținat de la an la an, consumul final al gospodăriei populației s-a redus constant astfel că, față de anul 2000, în anul 2003 procentul din produsul intern brut alocat pentru consumul final al gospodăriilor s-a micșorat cu 5%, ceea ce reprezintăîn perioada 2001-2003, 4,3 miliarde dolari. O sumă uriașă.

Declinul ocupării salariale în România s-a adâncit și contrar promisiunilor angajate conform cărora populația salariată va crește cu 1 milion de locuri de muncă în anul 2003, nivelul mediu al salariaților este mai mic față de anul 2000 cu 5,9 %, adică cu aproape 300.000 de persoane.Practic, din anul 1996 nu s-a înregistrat nici o schimbare în bunăstarea populației României, puterea sa de cumpărare reprezentând doar 25 % din cea a Uniunii Europene. Această evoluție socială șochează. În condițiile în care din punctul de vedere al statisticii oficiale în ultimii trei creșterea produsului intern brut a fost una susținută, o pretinsă creștere a producției industriale și reducerea drastică a inflației până la un nivel atins în anul 2003, de 14 %, față de 45,7 % în anul 2000, continua alterare a nivelului de trai apare la prima vedere ca un paradox. Absența beneficiilor sociale de pe urma creșterii economice este explicabilă prin perpetuarea unor practici nocive care sunt evaluate riguros în raportul Uniunii Europene.,,În România nu există o economie funcțională de piață și țara nu are capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din cadrul Uniunii Europene".

Principalele motive ale acestui nefast calificativ le regăsim în managementul defectuos și abuziv practicat de Guvern, oglindit ca finalitate în blocajul economic care a devenit atotcuprinzător în economia națională și care se regăseșteîntr-un volum fără precedent de arierate fiscale și cvasifiscale, mai ales că subiectul multor ordonanțe de urgență în domeniu îl constituie intervenții de favorizare a unor segmente din sectorul privat penetrate politic de Partidul Social -Democrat.

Blocajul economic care a ajuns la 50% din produsul intern brut, peste 26 miliarde dolari, din care peste jumătate se regăsește în sectorul privat - "Tutunul Românesc", ISPAT SIDEX, RAFO ONEȘTI, PETROMIDIA, MEDIA PRO și multe altele relevă în fapt, fără echivoc, că așa-zisa creștere economică, care se clamează din anul 2001 încoace, este neeficace economic și social și implicit inutilă imediat ce se înțelege că jumătate din economia reală este nefuncțională.

Privatizarea și restructurarea întreprinderilor de stat în regim accelerat, cu pistolul la tâmplă, a complicat și mai mult funcționalitatea economiei românești. Probleme sociale, cu sute de mii de oameni în șomaj, sute de societăți comerciale privatizate superficial care s-au reîntors în portofoliul A.P.A.P.S., mii de persoane aflate pe rolul instanțelor de judecată, facilități exorbitante, așazise ajutoare de stat acordate clientelar din banul public, au denaturat profund alocarea veniturilor bugetare și au viciat mediul de afaceri. Prin politica de monopol impusă fără jenă de noii proprietari, produsele vândute în România sunt mult mai scumpe, afectând și în acest mod semnificativ revigorarea economiei reale.

Activitatea deficitară a comerțului exterior, ce reiese din documentele oficiale, arată că în perioada 2001- 2004 soldul negativ cumulat al balanței comerciale însumează 18,6 miliarde euro sau 20,7 miliarde dolari, ceea ce confirmă că pe toată această perioadă România supraviețuiește blocajului economic generalizat prin creșterea masivă a importurilor orientate în principal pentru consum, periclitând astfel grav capacitatea de dezvoltare a țării. Și în anul 2003 deficitul comercial al României a depșit 5,8 miliarde dolari. Datoria publică a țării a depșit 24 miliarde dolari, din care aproape 10 miliarde dolari au fost angajate de actualul Guvern.

Dobânzile și ratele scadente au reprezentat în anul trecut 75.000 de miliarde, adică 2,3 miliarde dolari. Subliniez că din anul 1990 încoace, România a plătit dobânzi la datoria publică externă în valoare de 12 miliarde dolari.

Această politică de îndatorare este amplificată an de an de Guvern, ceea ce se oglindește și în Ordonanța Guvernuluinr. 13/2004 prin care plafonul de îndatorare publică externă a României pentru anul 2004 se amplifică cu încă 3,5 miliarde euro sau 4,4 miliarde dolari, iar la intern se va angaja o îndatorare în echivalență valutară de peste 1 miliard dolari.

Astfel, se demonstrează cu prisosință că Guvernul nu are soluții economice și a transformat cumpărarea liniștii sociale într-un scop în sine prin creșterea aberantă a datoriei publice și îndatorarea țării pe foarte mulți ani.

Mărind plafonul de îndatorare pentru consum în acest ritm se va ajunge nu peste mult timp într-un punct final nefericit ca într-un joc piramidal, că realitățile dureroase vor ieși la suprafață tulburând amplu și profundpacea socială și viața cetățenilor acestei țări.

Analiza onestă și responsabilă a stării națiunii scoate în evidență deficiențe importante de natură politică și economică care tind să compromită șansele României de finalizare efectivă a tranziției, relansarea reală a economiei naționale și implicit șansele României de aderare la structurile europene în anul 2007.

Partidul România Mare, considerând că motivația naturală a actului de guvernare o reprezintă dezvoltareacomplexă a națiunii române, creșterea și dezvoltarea nivelului de trai și civilizație a populației, a militat constant pentru demascarea racilelor care se opun acestor deziderate de integrare europeană. Recent, în luna februarie, Comisia de politică externă din Parlamentul Uniunii Europene aaprobat în unanimitate un amendament care prevede reorientarea strategiei de aderare a României și monitorizarea permanentă a țării noastre, susținând că România se confruntă cu serioase dificultăți în îndeplinirea cerințelor criteriilor politice de la Copenhaga, astfel că România riscă să fie trimisă la punctul zero al negocierilor de aderare, și anume la criteriul politic.

În completarea acestui tablou acuzator, Departamentul de Stat al Statelor Unite într-un raport privind respectarea drepturilor omului în România constată că: "Poliția este coruptă, justiția este dependentă politic, autoritățile se amestecă în viața privată a cetățenilor" și altele.

Timp de trei ani, Partidul România Mare a semnalat și criticat toate aceste aspecte, însă, Guvernul, cu multă ușurință, le-a minimalizat în speranța că poate evita la nesfârșit responsabilitățile ce-i revin. Astăzi inevitabilul s-a produs. La Bruxelles s-a votat deja o moțiune de cenzură europeană la adresa Guvernului P.S.D.

Noi considerăm că toate aceste probleme grave cunoscute bine în România și evidențiate cu fermitate de Uniunea Europeană nu pot fi soluționate cu paleative.

Restructurarea actualului Guvern este o încercare temerară de a salva aparențele, inducând opiniei publice și forurilor europene o anumită liniște dinaintea furtunii ce se poate declanșa la sfârșitul perioadei de indulgență acordată de Comisia Europeană. Deși între propunerile prezentate se regăsesc și oameni competenți, cu probitate profesională, poate capabili să interpreteze rolurile ce le revin, lipsa reformelor structurale în principal din economie, administrație și justiție vor determina impedimente insurmontabile chiar și pentru cei mai competenți miniștri.

Prezența domnului general Ioan Talpeș în Guvern aduce cu certitudine ordine, rigoareși disciplină. Dacă timpul ar lucra în favoarea României, cu siguranță că domnul ministru de stat Ioan Talpeș ar rezolva cu bine noua provocare de finalizare a negocierilor cu Uniunea Europeană și relansarea reformei, mai ales în justiție.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.D. din Camera Deputaților, domnul deputat Emil Boc și apoi doamna senator Maria Petre. Aveți fiecare câte 5 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil Boc:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor.

În mai puțin de un an de zile, de fapt în 9 luni, începând cu 19 iunie 2003, Guvernul a trecut prin restructurare, remaniere și, iarși, restructurare, astăzi.

Care au fost consecințele acestor restructurări și remanieri guvernamentale?

Pe plan intern aceste restructurări și remanieri nu au avut nici un efect pozitiv asupra populației. Sărăcia a crescut, tot un român din trei se întreabă zilnic ce să facă, să plătească factura la întreținere sau s-și cumpere de mâncare? Salariile și pensiile sunt departe, departe, departe de a asigura un nivel de trai decent cetățenilor. Recorelarea pensiilor mult promisă a fost amânată pentru 2005 și mai târziu. Pentru comparație avem câteva exemple comparative cu privire la nivelul prețurilor din anul 2000 și cel din 2004 pentru a înțelege actuala stare de sărăcie a populației. De exemplu: la căldură, gigacaloria era, în anul 2000, 350.000, astăzi este 800.000 lei;la gazele naturale metrul cub în anul 2000 era 1.526 lei, astăzi este 5.036 lei; le electricitate kilowatt-ul/oră era 1.053 lei în 2000, 2.700 lei în 2004. Și exemplele ar putea continua. La benzină, litrul era 13.400 lei în 2000, 26.300 lei în 2004. Iată doar câteva exemple pentru a demonstra cu date precise că aceste remanierirestructură ri nu au avut nici un impact pozitiv pentru viața de zi cu zi a cetățeanului. Întrebați cetățenii dacă salariile sau pensiile s-au mărit în procent corespunzător cu creștereaprețurilor menționate de către noi.

Deși suntem conduși de un guvern social-democrat, cel puțin așa se revendică, România se îndreaptă sigur spre un model societal de inspirație latino-americană, cu decalaje imense între bogați și săraci. La vârful piramidei sociale se află puțini, dar bogați și foarte bogați, iar la baza piramidei se află foarte mulți săraci și foarte săraci, fără o clasă de mijloc solidă și capabilă să susțină procesul de consolidare democratică și de modernizare instituțională a României. Nu vom putea avea democrațiefără o clasă de mijloc capabilă să o susțină.

Geografic, România este în Europa, pe hârtie, România este în Europa. În fapt însă România reală, domnilor guvernanți, este în afara Europei.Suntem o țară în care oamenii cu influență, relații și bani sunt deasupra legii.

Acestea sunt, pe scurt, consecințele restructurărilor și remanierilor guvernamentale pe plan intern.

Ce s-a întâmplat pe plan extern? Primul duș rece a venit în noiembrie 2003, cu ocazia prezentării Raportului de țară de Comisia Europeană, raport în care se menționează expres faptul că "România nu are o economie de piață funcțională, iar corupția este generalizată și afectează toate sferele societății".

În consecință, așa cum ne-a obișnuit, Guvernul a promis și a realizat un program privind prioritățile procesului de pregătire a României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acest proiect cu termene precise este nerespectat în proporție de 75 %. Vă putem oferi câteva exemple: creșterea numărului urmăririlor în justiție finalizate, în special a cazurilor de corupție la nivel înalt.

Dacă dumneavoastră aveți exemple de corupție la nivel înalt finalizate în justiție, v-aș ruga să ni le prezentați că, cel puțin până în acest moment, nu există. În justiție, introducerea alocării informatizate a cazurilor judiciare: termen - decembrie 2003. Nu s-a realizat. Simplificarea și accelerarea procedurilor judiciare, în special la Curtea Supremă de Justiție - decembrie 2003. Dimpotrivă, s-a supraaglomerat rolul instanței supreme, astăzi având termene pentru primăvara-toamna anului 2005 și chiar primăvara lui 2006.Sau introducerea mijloacelor de rezolvarealternativă a litigiilor - decembrie 2003. Dacă dumneavoastră știți de impunerea acestor mijloace în instanțe, atunci vă rog să ni le comunicați. Câteva proiecte-pilot încercate, de fapt, un singur proiect, la Craiova, nu rezolvă la nivelul țării aceste probleme. Sau, extinderea accesului la asistență juridică gratuită și susținerea financiară a măsurilor de aplicare practică - termen decembrie 2003. Nimic nu s-a realizat. Și evident că șirul acestor promisiuni deșarte poate continua.

În consecință, a urmat cel de al doilea duș rece, aproape fatal, în Comisia de politică externă a Parlamentului European. Un duș rece, fără precedent la adresa României, unde se menționează expres lipsa de reformă în domeniul justiției, ineficiența luptei împotriva corupției, lipsa reformelor economice, atentatele la libertatea presei și încălcarea moratoriului internațional cu privire la adopțiile internaționale. Pentru prima dată acest duș rece, repet, aproape fatal, pune în fața României două provocări dure, fără precedent:

  1. S-a propus reorientarea negocierilor, ceea ce în expresia parlamentarilor europeni înseamnă în fapt suspendarea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană.
  2. Pentru prima dată se pune pragmatic și direct într-un raport de țară problema neîndeplinirii de către România a criteriului politicde aderare la Uniunea Europeană. Se spune pentru prima dată: "Iată, România nu are stat de drept".

România nu are stat de drept pentru că sub guvernarea P.S.D. au fost compromise principiile democrației, prin cel puțin următoarele:

  1. Politizarea justiției și lipsa de independență a puterii judecătorești.
  2. Utilizarea instituțiilor statului în interes politic de partid. A se vedea în acest sens schimbările din 2001 de la Curtea de Conturi, schimbările din 2004 de la Consiliul Concurenței sau politizarea selecției membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
  3. Utilizarea de către Guvern a banilor publici în interes de partid. A se vedea, de exemplu, alocările bugetare în campania electorală locală, unde candidații P.S.D. au primit direct bani de la bugetul de stat pentru comunitatea respectivă în vederea susținerii proiectelor candidatului P.S.D. în detrimentul celorlalți candidați, sau alocările banilor de către consiliile județene pe criterii politice.
  4. Utilizarea și transformarea instituțiilor statului în instrumente de racolare, șantaj și presiune politică la adresa reprezentanților opoziției.

În acest moment asistăm la o declanșare fără precedent de forțe în teritoriu din partea tuturor reprezentanților statului - prefect, președinte de consiliu județean, Poliție, Curte de Conturi, Gardă Financiară -, prin care reprezentanții opoziției fie sunt racolați, fie intimidați, șantajați să nu candideze în alegerile locale din partea opoziției. Este, poate, domnule prim-ministru, ocazia ca astăzi, dumneavoastră, să vă desolidarizați public de aceste practici existente în teritoriu, prin reprezentanții Guvernului și ai partidului de guvernământ, pentru că acordul dumneavoastră tacit înseamnă o încurajare la aceste practici. Sperăm că dumneavoastră veți dori ca România să îndeplinească în continuare criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană.

Față de aceste realități dure se pune în pericol calendarul inițial de aderare a României la Uniunea Europeană. Guvernul ne propune o restructurare ineficientă și fără măsuri pragmatice de reformă. Suntem în prezența unei acțiuni de cosmetizare a Guvernului.

Deși premierul Adrian Năstase spunea, în iunie 2003, că avem nevoie de un guvern suplu, eficient, cu o schemă redusă, astăzi lucrurile s-au schimbat și ne propune o schemă umflată a Guvernului, cu costuri bugetare suplimentare. De asemenea, asistăm la o suprapunere de competențe între miniștri cu atribuții pe integrarea europeană și, nu în ultimul rând, nu sunt precizate clar, exact, atribuțiile miniștrilor de stat, care va fi raportul.

Dacă domnul Dan Mircea Popescu. Dan Ioan Popescu - îmi cer scuze față de confuzia făcută - îl va putea trage la răspundere pe domnul ministru Miron Mitrea pentru neîndeplinirea proiectelor din domeniul Domniilor sale. Nu în ultimăinstanță, asistăm la o simplă rotație de cadre în interiorul P.S.D.-ului. Ultimul exemplu oferit astăzi, cu schimbarea portofoliilor de la ,,Cotroceni" și Palatul ,,Victoria", fiind edificator.

Avem nevoie, domnilor guvernanți, de mai puține vorbe și de mai multe fapte. Deocamdată, Guvernul României s-a dovedit a fi un campion al vorbelor și promisiunilor șiun etern corijent la capitolul fapte. Nu de restructurare duce lipsă România, ci de voință politică de susținere a adevăratelor măsuri de reformă. Acest lucru ne cere Uniunea Europeană, ne cer guvernanții europeni, ne cer parlamentarii europeni. Măsuri pragmatice și onorarea promisiunilor. Aceste lucruri, din nefericire, s-au dovedit prea grele pentru guvernanții de la București.

În consecință, Partidul Democrat nu este dispus să gireze politic incapacitatea Guvernului de a promova o politică de integrare a României în Uniunea Europeană și nu va susține hotărârea de restructurare a Guvernului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, îmi pare rău să vă anunț că ați vorbit 13 minute. V-ați înscris pentru 5 minute, ca să vorbească și colega dumneavoastră. Dacă dumneavoastră ați fost inelegant cu dumneaei nu am nici un motiv să nu respect regulamentul.

Are cuvântul domnul senator Paul Păcuraru. (Discuții, comentarii.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnilor președinți ai Camerelor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sigur că un guvern monocolor instaurat după alegerile din 2000 ar fi avut absolut toate șansele pentru a realiza atât o coerență de guvernare, cât și rezultate care să fie vizibile în plan extern și în plan intern.

Vorbea domnul prim-ministru de flexibilitate, de funcționalitate, de comunicare mai bună, de o construcție instituțională eficientă. Sunt obligat însă să-l contrazic pe domnul prim-ministru atunci când vorbea de adaptarea structurilor guvernamentale șiinstituționale românești la modelele europene și să arăt cu argument, cu cifre, faptul că în restul țărilor Uniunii Europene, guvernul este mai restrâns, deci structurile sunt mult mai reduse. Deci România, o țară săracă, care suportă greu costurile birocrației interne, își permite un lux în ceea ce privește numărul de ministere, de structuri guvernamentale, în timp ce Austria are 11 ministere, Belgia - 15, Danemarca - 17, Franța - 14, Germania - 14, Irlanda - 14, Olanda - 14, Spania - 15, Suedia - 11, Ungaria - 15, Polonia - 15, țări și ele în tranziție.

Din păcate, stăm foarte rău și la capitolul structurilor interne sau restul structurilor interne de conducere, pentru că România are în jur de 120 de miniștri și secretari de stat, are în jur de 1.500 de directori în ministere și la structuri centralizate, are în jur de 3.700 și ceva de alte funcții de conducere - șefi servicii, secretari generali și așa mai departe. Deci, România, din păcate este paralizată mai degrabă de o birocrație imensă, ineficientă și, care,adeseori, este angrenată în corupție, așa cum toate rapoartele au arătat.

Discuția asupra restructurării Guvernului așa cum se face ea astăzi, așa cum s-a făcut și în iunie trecut arată mai degrabă o lipsă de viziune a Guvernului privind dimensionarea structurii guvernamentale și a managementului eficient. Dacă vreți, chiar și discuția de astăzi arată faptul că suntem în mișcări conjuncturale pe tabla de șah a politicii românești, funcție de o situație, de o atitudine, de o reacție și așa mai departe, și mai puțin în fața unei viziuni care să definească tipul de guvernare care i se acordă României.

Ca liberal, aș vrea să trag o primă concluzie. Noi, întotdeauna, susținem ideea unei minime guvernări. Noi susținem, întotdeauna, ideea de mai puține structuri guvernamentale, pentru că este evident faptul că birocrația, comunicarea și atingerea obiectivelor sunt încurcate întotdeauna cu cât numărul de structuri și de autorități este mai ridicat.

A doua observație este legată deopinia că acest guvern este dedicat integrării europene. Analizele făcute arată că, din păcate, acest obiectiv nu pare a fi atins,ci mai degrabă ratat, pentru că se constată că el este mai degrabă un guvern făcut pentru viitoarele alegeri și mai puțin un guvern pentru atingerea obiectivelor legate de aderarea României la Uniunea Europeană.

Prima și cea mai importantă observație făcută de presă, de analiști a fost cea legată de Cancelaria primului-ministru, care înseamnă. - noi am atacat-o șila Curtea Constituțională, din păcate fără succes -, de fapt, în opinia multora, structura de campanie a viitorului candidat la Președinție din partea partidului de guvernământ. Separarea Secretariatului General de Cancelaria primului-ministru, dublarea aparatelor de lucru, crearea de noi ordonatori de credite, posibilitatea ca banii să fie circulați prin structura Cancelariei, fără să fie în deplină informare tot aparatul de lucru al Guvernului, sunt multe semne de întrebare.

În fine, pentru noi ridică semne de întrebare și - așa cum spunea domnul prim-ministru - linia de managerde proiect, linia de miniștri de stat. Este cel puțin contrariant faptul că sectorul cel mai încremenit în antireformă, sectorul care este criticat în Raportul de țară de Uniunea Europeană tranșant, pentru lipsa de performanță, pentru lipsa de restructurare în regii, pentru lipsa de restructurare și privatizare în utilități publice, are ca misiune coordonarea întregii activități economice. În condițiile în care Raportul de țară o spune negru pe alb,,este o deficiență, este slăbiciunea numărul 1 în viața economică internă".

În fine, nici domeniul administrației, coordonat de domnul Ioan Rus, nu scapă de criticile permanente ale Uniunii Europene, iar Justiția, care este cel mai deteriorat sector din agenda internă, sigur, are o coordonare nouă, care a pus probleme, până și în integrarea României în NATO.

Aș vrea să-l întreb pe domnul prim-ministru. legat de statutul de economie de piață, pentru că dumneavoastră ați dat criterii de performanță miniștrilor de stat. Păi, atunci s-a spus că România îndeplinește, că are economie de piață funcțională. De ce acum dați criteriu de performanță îndeplinirea regimului statutului de economie de piață funcțională.

Sigur, contrariază și faptul că un minister de sinteză pentru economie, cum ar fi Ministerul Finanțelor, este lăsat în coordonarea unui minister sectorial, care este Ministerul Industriei.

Mai stârnește o anumită contrarietate faptul că nu prea mai știm ce fel de Guvern avem, avem un Guvern militar, avem un Guvern politic, avem un Guvern tehnocrat? Prezența a atât de mulți generali în Guvern, în condițiile în care modelul european este un model în care până și structurile militare sunt conduse de civili, iar în România ajungem ca structurile civile să fie conduse de militari, sigur ridică contrarietate.

În legătură cu integrarea europeană, pot spune că sunt în continuare extrem de multe probleme legate, au fost amintite și în luările anterioare de cuvânt, legate de atribuții și competențe. Nu mai știe nimeni cine, de ce se ocupă. Poate, domnule prim-ministru, veți avea amabilitatea să ne spuneți care sunt distincțiile clare între Ministerul Integrării, negociatorul-șef, sectoarele din ministere care se ocupă de integrare, pentru că, în momentul de față, după atâta efort pentru integrare, de fapt, România face pași considerabili înapoi.

Pași înapoi au fost, din păcate,înregistrați de România în foarte multe sectoare. S-au amintit aici criteriile politice.

Voi aminti, în continuare, că România are foarte mari probleme și în ceea ce privește separarea puterilor în stat.

Raporturile Executivului cu Parlamentul sunt în continuare defectuoase, grav defectuoase, ne invita domnul președinte Văcăroiu la o colaborare din parte opoziției. De fapt, nu se dorește, pentru că atunci când o facem ea este eliminată din start.

S-a deteriorat mediul concurențial în România, un alt subiect și criteriu care până acum nu a constituit o problemă. România are o situație economică mult mai complicată decât cifra anunțată, întotdeauna cu plăcere, de creștere a P.I.B.-ului și de reducere a inflației.

Creșterea deficitelor comerciale la mai mult de 25% din produsul intern brut, creșterea datoriei externe în perioada 2001-2003 cu peste 8 miliarde dolari sunt cu siguranță probleme, domnul Stolojan le-a arătat în nenumărate ocazii care grevează serios șansa de dezvoltare a României.

În fine, voi cita din rapoartele S.R.I. acum, nu din presă: "România, într-adevăr are o problemă cu corupția, criminalitatea economico-financiară, crima organizată, contrabanda și evaziunea fiscală, drogurile, traficul de carne vie, toate sunt în creștere, autoritățile se pare că nu reușesc să stopeze aceste fenomene atât de periculoase. Clientela politică este la apogeu. N-a fost niciodată în 14 ani România în situația în care totul se dă pe clientelă, și asta sigur duce la sărăcirea populației."

În fine, Guvernul are o gravă și majoră problemă de rezolvat pe agenda internă - nivelul de trai, șomajul în creștere, sărăcia acută, sărăcia extremă, situația pensionarilor, care, din păcate, numai de promisiuni au parte, niciodată de soluții concrete.

La o privire atentă, de fapt, în România nimic nu funcționează, chiar dacă Guvernul consideră permanent că rezolvă problemă după problemă.

În fine, la capitolul "Diverse" nu poate scăpa observației autosuficiența și aroganța guvernamentală, ignorarea dialogului social, ignorarea opoziției, chiar atunci când opoziția este prezentă, activă și contribuie cu soluții, ignorarea societății civile, care și ea contribuie, de multe ori, în favoarea activității guvernamentale, dar tot timpul ea este ignorată.

Din păcate, Guvernul nu recunoaște situația de criză în care se află România, Guvernul trăiește într-o lume paralelă, o lume roză, o lume cu petale de trandafiri, o lume frumoasă. Din păcate, realitatea de zi cu zi este cu totul alta.

În final, P.N.L.-ul vă solicită, tot avem un Guvern care se pregătește de alegeri, în final, P.N.L.-ul vă solicită ca în România, în condițiile presiunilor politice existente, care riscă ca, într-adevăr să compromită criteriile politice,

P.N.L.-ul vă solicită să asigurați nu numai alegeri libere, ele vor fi libere, ci și alegeri corecte, pentru că de asta depinde măcar salvarea criteriilor și valorilor democratice în România.

Analizând foarte atent propunerile guvernamentale legate de restructurare, considerând că ele, de fapt, nu reflectă și nu conduc la o mai bună funcționare, la un mai bun management administrativ al Guvernului, grupurile liberale vor vota împotriva proiectului de hotărâre.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România, domnul deputat László Borbély.

Video in format Flash/IOS

Domnul Borbély László:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Reorganizarea Guvernului într-un stat democratic constituie un eveniment politic de prim rang.

În funcție de intenția partidului de guvernământ, o remaniere, o restructurare este întotdeauna un semnal, care poate fi interpretat diferit de cei de la putere sau de către cei de la opoziție și, eventual, altfel de către societate.

Într-un an electoral, mesajul unui asemenea gest capătă valențe noi. Oricum, este o decizie curajoasă, pentru că noii miniștri numiți, sau cei care au primit atribuții suplimentare vor avea doar câteva luni la dispoziție ca s-și demonstreze eficiența.

Evident, sunt mai multe motive care au dus la aceste propuneri, consider că cel mai important motiv este cel al urgentării încheierii negocierilor cu Uniunea Europeană.

Nu este ușor să iei decizii, unele foarte dureroase într-un an electoral, dar fără de care nu pot fi închise capitolele acquis-ului comunitar.

Uniunea Democrată Maghiară din România sprijină toate demersurile Guvernului pentru a armoniza legislația României cu cea a Uniunii Europene. De fapt, și semnalele venite de la Parlamentul European au dus, probabil, la regândirea structurii Guvernului și acordarea unei atenții sporite procesului de integrare. Nu totdeauna este benefică o atitudine de minimalizare a semnalelor venite de la Uniunea Europeană. Chiar dacă este un an electoral și pentru Parlamentul European, aceasta inducând noi elemente suplimentare, deciziile care au fost luate la nivelul Parlamentului European trebuie să ne facă foarte atenți și consecvenți. Acele amendamente care au fost formulate de către Parlamentul European trebuie analizate cu mare exigență. Se știe că reprezentanții U.D.M.R. au făcut un lobby puternic la Uniunea Europeană, în cadrul Partidului Popular European al cărui membru este, de a nu suspenda sau încetini negocierile, dar Guvernul va trebui să ia măsuri eficiente în a reduce corupția, a urgenta retrocedarea clădirilor care au aparținut cultelor religioase, în finalizarea legislației privind adopțiile etc.

Propun Guvernului să acorde o atenție sporită comunicării către societate a acelor mesaje care spuse clar și fără echivoc pot ajuta în înțelegerea luării unor decizii dure care trebuie luate pentru a încheia negocierile. Vorbim deseori numai la modul general de acest proces și nu intrăm în miezul problemelor, care, de multe ori, devin temă de dispute politice interne și care pot dăuna procesului de integrare.

Revin la cuvântul "consecvență". Este foarte important ca Guvernul să fie consecvent în ceea ce va face în următoarele luni.

Totodată, salutăm reînființarea Ministerului Mediului, care, în următorii ani, va trebui să mobilizeze importante fonduri europene. Este salutară, și sperăm că nu va rămâne numai la nivelul schimbării denumirii ministerului, apariția sintagmei "Dezvoltare Rurală" la Ministerul Agriculturii, una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă zona agrară din România este dezvoltarea rurală. Ne bucură faptul că o mai veche propunere a U.D.M.R.-ului și-a găsit ecoul prin această decizie de apariție a conceptului de dezvoltare rurală.

În domeniul justiției, segment mult criticat, trebuie luate acele decizii care țin de reforma sistemului. O componentă importantă este reînființarea Agenției pentru Tineret, care va trebui să fie cât mai incisivă, pentru a putea ajuta efectiv populația tânără.

Prin semnarea Protocolului de colaborare pe acest an cu partidul de guvernământ, Uniunea Democrată Maghiară din România și-a exprimat voința politică de a asigura o stabilitate politică în acest an electoral, de a sprijini acele măsuri care acordă o protecție socială mai consistentă, care continuă proiectele de infrastructură, care armonizează legislația cu cea europeană și, nu în ultimul rând, care acordă mai multe drepturi comunității maghiare și minorităților naționale din România.

Votarea noii Constituții a demonstrat faptul că în problemele de importanță majoră poate exista consens între partidele democratice din Parlament.

Uniunea Democrată Maghiară din România va urmări cu atenție activitatea Guvernului. Vom solicita să ne exprimăm punctul de vedere în luarea deciziilor importante, conform Protocolului încheiat cu partidul de guvernământ și vom sprijini, cum am spus, toate demersurile care pot duce la încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană.

Datorită celor expuse mai sus, U.D.M.R. va sprijini prin votul său hotărârea pentru aprobarea modificării structurii și componenței Guvernului.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumim.

Din partea Grupului parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților, are cuvântul domnul deputat Varujan Pambuccian.

Video in format Flash/IOS

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

În ședința sa de luni, 8 martie, Grupul parlamentar al minorităților naționale a discutat această chestiune, și eu voi sintetiza punctul de vedere al colegilor mei.

  1. În momentul în care Partidul de guvernământ a venit la guvernare, grupul nostru parlamentar a fost de acord cu Programul de guvernare pe care îl susține.
  2. Sarcina, responsabilitatea ducerii până la capăt a acestui Program de guvernare îi revine Guvernului, și noi considerăm că este dreptul acestuia să găsească formula cea mai potrivită pentru realizarea acestui scop.
  3. În consecință, grupul nostru parlamentar va vota noua formulă guvernamentală.

În ceea ce mă privește, și acesta este un punct de vedere strict personal, aș mai adăuga două chestiuni:

1. Consider că singura măsură clară a succesului macrostabilizării, ca efect al unei reforme economice reale, este creditul de consum. S-a dovedit că el este independent de voința Ministerului Finanțelor, a Băncii Naționale, a oricui, este de neoprit, pentru că reprezintă voința forțelor libere ale pieței. Cred că acesta este un lucru bun, și cred că este bine că am ajuns aici.

În al doilea rând, am discutat și în Grup criticile aduse de Uniunea Europeană, sunt juste, sunt corecte, trebuie luate în calcul cu foarte multă seriozitate și trebuie să se transforme în măsuri concrete, dar nu-i așa, stimați colegi, că dacă autostrada ar fi fost acordată unei firme europene, îndeplineam toate condițiile din lumea asta!?

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

S-au încheiat dezbaterile din partea grupurilor parlamentare.

Dau cuvântul, în încheiere, domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

În primul rând, dați-mi voie să vă spun că intrând astăzi în sală am avut impresia că o parte dintre colegii noștri s-au înscris la "Crucea Roșie". (Râsete, aplauze, comentarii.)

Ambiguitatea mesajelor este clară și în situația de astăzi, pentru că mi se pare paradoxal să faci grevă japoneză pentru a intra în Europa. (Aplauze.)

Fără îndoială, populația s-a obișnuit cu acest gen de semnalizare dublă, dar, sigur, în cazul unei alianțe, probabil că lucrurile acestea sunt inevitabile.

Stimați colegi,

În ceea ce privește comentariile care s-au făcut astăzi, am ascultat cu atenție ceea ce s-a spus, unele dintre aspectele prezentate sunt corecte și sunt, de fapt, rațiuni pentru care și noi am vrut să facem o restructurare a Guvernului.

Sunt lucruri pe care le-am făcut mai bine, altele pe care le-am făcut mai rău, sunt însă, eu cred, destul de evidente încercările noastre de a îmbunătăți activitatea noastră viitoare, și eu cred că din acest punct de vedere ar trebui să fiți de acord că această încercare merită să fie susținută.

Nu vreau să intru în foarte multe detalii, totuși am să spun câteva cuvinte despre comentariile domnului deputat Boc, care probabil că s-a uitat aseară la televizor la TVR 1, la emisiunea la care a participat, și a reținut de acolo mesajele pe care astăzi le-a repetat.

Sigur, înțeleg că este vorba de o anumită campanie cu mesaje foarte clare, cu sărăcia, cu poporul, cu să avem grijă de cei săraci, să avem grijă,. deci un adevărat mesaj liberal care este transmis în cadrul alianței.

Mi se pare, din acest punct de vedere, că va trebui, nu știu dacă astăzi, dar poate cu altă ocazie, să răspundem unora dintre aspectele care au fost ridicate de către distinsul jurist, domnul deputat Boc, care, spre exemplu, a încercat o analiză economică, pe care și-a dorit-o științifică, fără îndoială, exemplificând însă, din păcate, trunchiat, cu unele creșteri de prețuri prezentate ca valori nominale, și aș dori să-l rog, pe viitor, să consulte economiștii, pentru a da o imagine foarte corectă în legătură cu aceste aspecte. Comparațiile trebuie făcute numai în termeni reali și nu trebuie să fie contrapuse creșterii veniturilor populației.

Dacă ar fi examinat cu atenție și aceste aspecte și, în mod special, evoluția prețurilor coșului de consum, în mod evident, în raport cu sporirea veniturilor, ar fi remarcat, așa cum de altfel au recunoscut organismele financiare internaționale, că veniturile reale au crescut în fiecare an al guvernării noastre cu aproximativ 4%. Sigur, nu am să intru acum într-o dispută pe aceste teme, probabil în campania electorală vom face discuții nenumărate pe aceste aspecte, dar dați-mi voie să spun că nu cred că vom tranșa acest gen de chestiuni astăzi, discutând despre restructurarea Guvernului. Performanța Guvernului este o problemă pe care o vom discuta separat și, probabil, de-a lungul perioadelor care urmează. Așa cum, spre exemplu, eu nu cred că domnul deputat Boc a înțeles până acum diferența dintre recorelare și recalcularea pensiilor.

Noi am promis că vom face în perioada actualului mandat o recorelare a pensiilor, ceea ce am și făcut, și ne-am angajat la o recorelare pe parcursul anilor 2002-2004, s-au desfășurat aceste etape, n-am să intru în toate aceste amănunte, le-am cerut pentru a fi prezentate de doamna ministru Elena Dumitru, iar recalcularea pensiilor, începând cu anul 2005, este un alt proiect, este un proiect pe care l-am anunțat, la care se lucrează, va fi depus un proiect de lege în Parlament, care are deja principiile bine stabilitate. Deci aș vrea să-l rog pe domnul deputat să nu încurce angajamentul privind recorelarea pensiilor, care s-a făcut cu costuri destul de importante, pe mai multe faze, și proiectul de recalculare a pensiilor care va începe din anul 2005.

Sigur, eu sunt de atâția ani în politică, știu ce înseamnă apropierea alegerilor și discursul populist, cum sărăcește populația întotdeauna în ultimele luni înainte de alegeri. Totuși, dați-mi voie să vă rog să facem apel la surse imparțiale care să ne spună dacă lucrurile stau într-adevăr în felul acesta sau nu, și cea mai bună sursă pe care eu o recomand domnului deputat Boc este Raportul Băncii Mondiale, care ne arată că doar în primii doi ani de guvernare procentul populației care trăiește sub limita de sărăcie extremă a scăzut de la 34% la 29%, deci anunțul acesta intempestiv, electoral, că populația sărăcește, este disperat, și că, iată, Guvernul nu face nimic mi se pare un anunț strict electoral, care nu are nici un fel de bază în datele reale, nici în ceea ce privește creșterea economică, dar nici anunțul privind polarizarea socială, pentru că datele prezentate de Banca Mondială sunt într-o direcție diferită. Sigur, putem să discutăm îndelung aceste lucruri, vor fi nenumărate talkshowuri în care, probabil, la televiziuni, întâlniri politice în care se vor discuta aceste aspecte, dar nu aș vrea totuși ca la acest moment, când discutăm despre acțiunea de viitor, să se introducă aceste picături de venin care nu se bazează pe datele reale. În ceea ce privește aspectele legate de evoluțiile externe - și a fost o analiză foarte interesantă pe care domnul deputat a făcut-o, pentru care îi sunt extrem de îndatorat, ea este însă, din păcate, din nou parțială - am aici și aș putea să vă prezint elementele de fond ale Raportului anual privind România, și, fără îndoială, ceea ce în definitiv reprezintă aspectul cel mai interesant și concluzia pe care eu aș dori să o prezint la acest moment este mai curând discursul domnului Verheugen în Bundestag-ul german, în legătură cu aspectele cuprinse în Raportul de țară când, vorbind despre activitatea Guvernului român de acum, a spus că acesta este cel mai performant din ultimii 10 ani. Sigur, nu vrem ierarhii, nu vrem să stabilim, până la urmă, elemente care țin de comparații cu trecutul, ne interesează performanța, în special pentru viitor.

Sigur, în cadrul Parlamentului European, în momentul de față, de fapt chiar la această oră, are loc o dezbatere sau continuă o dezbatere care are componente care țin de viața politică internă, de anul electoral din România, dar și de anul electoral european.

Nu am să intru acum în amănunte nici în legătură cu aceste aspecte, pentru că, probabil, vom comenta mai pe larg aceste chestiuni în momentul în care vom avea concluzia finală a Parlamentului European.

Ceea ce pot să vă spun este că negocierile cu Comisia Europeană se desfășoară în grafic, calendarul negocierilor cu România este menținut așa cum a fost fixat la Consiliul European de la Bruxelles din decembrie, anul trecut, și rămâne ca noi, într-adevăr, să ne facem temele în mod conștiincios și sper că vom avea sprijinul tuturor forțelor politice în legătură cu aceste aspecte.

Guvernul nostru sper că a dat dovada foarte puternică a faptului că s-a axat mai curând pe fapte și mai puțin pe vorbe. Nu vreau să fac din nou o comparație cu trecutul, dar realizările Guvernului din acești ani au dovedit din plin aceste lucruri. Că există unele neîmpliniri este firesc, și nu aș vrea să vin în fața dumneavoastră pentru a prezenta o imagine mirifică, o imagine care să nu țină seama de faptul că sunt încă foarte multe lucruri de făcut sau că sunt chiar unele lucruri pe care n-am reușit să le realizăm până acum, dar nu aș vrea să ajungem în situația în care doar primim lecții de la cei care, cel puțin până acum, nu s-au remarcat în mod deosebit în eforturile de guvernare. Poate în viitor, dacă va fi cazul, dar eu sper ca noi să cștigăm din nou alegerile și, în felul acesta, să continuăm un program inclusiv în ceea ce privește recalcularea pensiilor, dar și finalizarea procesului de integrare europeană.

Domnului senator Păcuraru, aș vrea să îi răspund doar în legătură cu unul dintre aspecte. A apărut un anumit clișeu "în Guvernul României sunt foarte mulți generali." vreau să îl încredințez că în Guvern toți militarii sunt ofițeri în rezervă, nici unul nu este ofițer activ și, de altfel, cred că toți membrii Cabinetului, mă refer la bărbați, toți sunt ofițeri în rezervă și bănuiesc că și domnul Păcuraru este ofițer în rezervă. (Comentarii, aplauze.) Sper. Acum cred că s-a deplasat la rezerva strategică, cred că este. (Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru nu este prezent în sală) sau în zona de logistică, probabil că nu pot să-i răspund în mod direct, dar este evident faptul că se încearcă cumva o formulă de culpabilizare care este absolut gratuită.

Nici unul dintre cei care sunt membri ai Cabinetului nu sunt generali activi, sunt generali, sunt ofițeri în rezervă și, din acest punct de vedere, eu cred că nu ar trebui să insistăm foarte tare asupra acestor lucruri, și, în orice caz, faptul că l-am invitat pe domnul Ioan Talpeș să facă parte din Cabinet nu se datorează faptului că este general în rezervă, iar dacă domnul Păcuraru are o idee diferită, sigur, putem să mai discutăm acest subiect.

Eu mă bucur că avem acum o echipă foarte puternică, spiritul de disciplină trebuie să fie o dominantă a activității guvernamentale în viitor și, din acest punct de vedere, eu nu pot decât să-i apreciez pe cei care au acceptat să treacă în rezervă sau care au o istorie militară și care acum vor putea să contribuie la activitatea Guvernului.

Vreau să mulțumesc U.D.M.R.-ului pentru sprijin și să subliniez, încă o dată, faptul că această colaborare parlamentară între P.S.D. și U.D.M.R. a fost extrem de benefică, extrem de importantă pentru stabilitatea politică a țării. Sperăm ca în continuare, dar și cu ajutorul celorlalte partide, formula Guvernului, în varianta aceasta restructurată, care sper să fie aprobată astăzi, vom putea să ducem la capăt obiectivele pe care ni le-am propus.

Eu vă mulțumesc, încă o dată foarte mult, și sper în votul dumneavoastră de susținere.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre și apoi la votul final.

La titlul hotărârii, dacă sunt obiecțiuni?

Cine este pentru? 248 de voturi pentru.

Împotrivă? 107 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 248 de voturi pentru, 107 voturi împotrivă și o abținere, titlul a fost adoptat.

Art. 1. Vă reamintesc, din art. 1 lipsește nominalizarea domnului Cristian Diaconescu.

Cine este pentru? 251 voturi pentru.

Împotrivă? 108 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 251 de voturi pentru, 108 voturi împotrivă și o abținere s-a adoptat articolul 1.

La art. 2 dacă sunt obiecțiuni?!

Cine este pentru? 249 voturi pentru.

Împotrivă? 106 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci s-a aprobat și art. 2 cu 249 voturi pentru, 106

voturi împotrivă, o abținere.

Stimate colege și stimați colegi,

Votul asupra hotărârii în ansamblu, potrivit Constituției și Regulamentului celor două Camere, se dă cu bile. Vot secret cu bile.

Rog secretarii să... (Discuții în sală.)

 

Domnul Emil Boc:

Solicit cuvântul, domnule președinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Suntem în procedura votului, stimate coleg. Poftiți!

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba doar de o chestiune de procedură. Eram dator să menționez faptul că parlamentarii Partidului Democrat și ai Partidului Național Liberal poartă această banderolă cu însemnele Uniunii Europene și nu cu însemnele Crucii Roșii, probabil că asemănarea făcută de către domnul prim-ministru între Crucea Roșie și Uniunea Europeană are ceva adevăr la mijloc, probabil că numai Crucea Roșie, adică Uniunea Europeană, mai poate salva România, întrucât Guvernul Adrian Năstase a demonstrat a fi incapabil să realizeze acest proiect de reformă. (Discuții în sală.)

Doamnelor și domnilor,

Fiind în fața votului final cu bile, argumentele formulate de către domnul prim-ministru nu ne-au convins.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat, Partidul Democrat nu este dispus să gireze incapacitatea Guvernului cu privire la politica de integrare europeană a României.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Dezbaterile generale le-am făcut, domnul Boc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil Boc:

În consecință, va acorda o bilă neagră Guvernului Adrian Năstase și nu va participa la vot.

Acordăm o bilă neagră Guvernului Adrian Năstase, pentru ca România să primească o bilă albă la Uniunea Europeană. (Discuții în sală.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Sunt dator să vă semnalez faptul că însemnele pe care le purtați le purtați fără abilitarea organismului pe care dumneavoastră îl evocați și nu cred că acestui organism i-ar conveni ca pentru scopurile dumneavoastră politicianiste să purtați această banderolă.

Stimate colege și stimați colegi,

Trecem la vot prin împărțirea bilelor. Vreau să vă reamintesc, deși cunoașteți foarte bine procedura de vot, vi se vor încredința două bile, una albă, una neagră. Bila albă în urna.

Stați, domnule să. (Discuții la prezidiu.)

Stimate colege și stimați colegi,

Repet datoria regulamentară pe care o am: bila albă în urna.

 

Domnul Adrian Năstase (de la prezidiul Guvernului):

Aș dori să fac o intervenție de procedură.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Da, vă rog, domnul Adrian Năstase, domnul primministru, dorește să facă o intervenție de procedură.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte, aș propune ca data viitoare să aducem, în mod special, și găletușe, și un spațiu cu nisip pentru colegii noștri. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, stimate colege și stimați colegi, bila albă în...

 

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule senator,

V-ați anunțat plecarea din sală. Am început procedura de vot. Începem.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Domnule președinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Ați anunțat că părăsiți sala. Am luat act de acest lucru. La conferința de presă aveți cuvântul.Aveți cuvântul la conferința de presă. Dacă doriți să reveniți în sală pentru a participa la dezbateri, atunci stăm de vorbă.

Deocamdată, fiind absenți de la această procedură, vă rog să ne lăsați ca să parcurgem procedura regulamentară. (Discuții în sală.)

Rog chestorii să mă ajute să-mi continui îndatoririle de președinte!

Începem apelul și împărțirea bilelor cu Camera Deputaților.

Regret pentru senatori. Dumneavoastrăstați în centru, deputații stau la marginea Bucureștiului și, în afară de asta, în ultimele două rânduri am început apelul cu Senatul.

Vă rog, Camera Deputaților, pentru că începe și cu litera A de la Năstase.

Până începe apelul, aș ruga, pentru Camera Deputaților, să fac un anunț: moțiunea colegilor noștri de la Partidul Național Liberal și Partidul Democrat va fi dezbătută luni, la ora 18,00.

Aveți cuvântul, domnul secretar Albu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Albu:

Abiței Ludovic - prezent
Afrăsinei Viorica - prezentă
Albu Gheorghe - prezent
Ana Gheorghe - prezent
Andea Petru - prezent
Andrei Ioan - prezent
Andronescu Ecaterina - prezentă
Antal István - prezent
Anton Marin - absent
Antonescu George Crin Laurențiu - absent
Antonescu Niculae Napoleon - prezent
Apostolescu Maria - prezentă
Arghezi Mitzura - absentă
Ariton Gheorghe - prezent
Armaș Iosif - prezent
Arnăutu Eugen - prezent
Asztalos Ferenc - prezent
Avramescu Gheorghe - absent
Baban Ștefan - prezent
Babiuc Victor - absent
Baciu Mihai - prezent
Bahrin Dorel - prezent
Baltă Mihai - prezent
Baltă Tudor - prezent
Bar Mihai - prezent
Bara Radu Liviu - prezent
Barbu Gheorghe - absent
Bartoș Daniela - prezentă
Bădoiu Cornel - prezent
Bălăeț Mitică - absent
Bălșoiu Amalia - prezentă
Băncescu Ioan - prezent
Bâldea Ioan - prezent
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
Bentu Dumitru - prezent
Bercăroiu Victor - prezent
Berceanu Radu Mircea - absent
Bereczki Endre - prezent
Birtalan ákos - absent
Bivolaru Ioan - prezent
Bleotu Vasile - prezent
Boabeș Dumitru - prezent
Boagiu Anca Daniela - absentă
Boajă Minică - prezent
Boc Emil - absent
Bogea Angela - prezentă
Boiangiu Cornel - prezent
Bolcaș Lucian Augustin - prezent
Bondi Gyongyike - prezent
Borbely Lászlo - prezent
Bozgă Ion - prezent
Bran Vasile - absent
Brînzan Ovidiu - prezent
Brudașcu Dan - prezent
Bucur Constantin - prezent
Bucur Mircea - prezent
Buga Florea - prezent
Burnei Ion - prezent
Buruiană-Aprodu Daniela - absentă
Buzatu Dumitru - prezent
Buzea Cristian Valeriu - absent
Calcan Valentin Gigel - prezent
Canacheu Costică - absent
Cazimir Ștefan - prezent
Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard - prezent
Cșuneanu-Vlad Adrian - prezent
Cerchez Metin - prezent
Cherescu Pavel - prezent
Chiliman Andrei Ioan - prezent
Chiriță Dumitru - prezent
Ciontu Corneliu - prezent
Ciuceanu Radu - absent
Ciupercă Vasile Silvian - prezent
Cârstoiu Ion - absent
Cladovan Teodor - absent
Cliveti Minodora - absentă
Coifan Viorel Gheorghe - prezent
Cojocaru Nicu - prezent
Crăciun Dorel Petru - prezent
Creț Nicoară - absent
Cristea Marin - prezent
Crișan Emil - prezent
Dan Matei-Agathon - prezent
Daraban Aurel - prezent
Dăianu Dorin - prezent
Dinu Gheorghe - prezent
Dobre Traian - prezent
Dobre Victor Paul - absent
Dobrescu Smaranda - prezentă
Dolănescu Ion - prezent
Dorian Dorel - prezent
Dorneanu Valer - prezent
Dragomir Dumitru - prezent
Dragoș Liviu Iuliu - absent
Dragu George - prezent
Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent
Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitriu Carmen - prezentă
Duțu Constantin - prezent
Duțu Gheorghe - prezent
Enescu Nicolae - absent
Erdei Doloczki István - prezent
Eserghep Gelil - prezent
Fâcă Mihail - prezent
Firczak Gheorghe - prezent
Florea Ana - prezentă
Florescu Ion - prezent
Fotopolos Sotiris - absent
Frunzăverde Sorin - absent
Gaspar Acsinte - prezent
Georgescu Filip - prezent
Georgescu Florin - prezent
Gheorghe Valeriu - absent
Gheorghiof Titu-Nicolae - absent
Gheorghiu Adrian - prezent
Gheorghiu Viorel - prezent
Gingăraș Georgiu - prezent
Giuglea Ștefan - prezent
Godja Petru - prezent
Grădinaru Nicolae - prezent
Grigoraș Neculai - prezent
Gubandru Aurel - prezent
Gvozdenovici Slavomir - absent
Hașotti Puiu - absent
Hogea Vlad-Gabriel - absent
Holtea Iancu - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Ianculescu Marian - absent
Ifrim Mircea - absent
Ignat Miron - absent
Iliescu Valentin Adrian - absent
Ionel Adrian - prezent
Ionescu Anton - absent
Ionescu Costel Marian - prezent
Ionescu Dan - absent
Ionescu Daniel - prezent
Ionescu Mihaela - absentă
Ionescu Răzvan - prezent
Ionescu Smaranda - prezentă
Iordache Florin - prezent
Iriza Marius - absent
Iriza Scarlat - prezent
Ivănescu Paula Maria - absentă
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Kelemen Attila-Bela-Ladislau - absent
Kelemen Hunor - prezent
Kerekes Károly - prezent
Konya-Hamar Sándor - prezent
Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
Kovács Zoltán - prezent
Lari Iorga Leonida - prezentă
Lazăr Maria - prezentă
Lăpădat Ștefan - prezent
Lăpușan Alexandru - prezent
Leonăchescu Nicolae - absent
Lepădatu Lucia-Cornelia - prezentă
Lepșa Sorin Victor - absent
Longher Ghervazen - prezent
Loghin Irina - absentă
Luchian Ion - absent
Magheru Paul - absent
Maior Lazăr Dorin - prezent
Makkai Grigore - prezent
Man Mircea - absent
Manolescu Oana - prezentă
Marcu Gheorghe - prezent
Mardari Ludovic - absent
Marin Gheorghe - prezent
Marineci Ionel - prezent
Márton Arpád Francisc - prezent
Mălaimare Mihai Adrian - prezent
Mărăcineanu Adrian - absent
Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
Mândroviceanu Vasile - prezent
Mera Alexandru-Liviu - absent
Merce Ilie - prezent
Meșca Sever - prezent
Miclea Ioan - absent
Micula Cătălin - absent
Mihalachi Vasile - absent
Mihăilescu Petru-Șerban - prezent
Mincu Iulian - prezent
Mircea Costache - prezent
Mirciov Petru - prezent
Miron Vasile - prezent
Mitrea Manuela - prezentă
Mitrea Miron-Tudor - prezent
Mitu Octavian - prezent
Mițaru Anton - prezent
Mînzînă Ion - absent
Mocanu Alexandru - absent
Mocioalcă Ion - prezent
Mocioi Ion - absent
Mogoș Ion - absent
Mohora Tudor - prezent
Moisescu George Dumitru - absent
Moisoiu Adrian - prezent
Moiș Văsălie - absent
Moldovan Carmen-Ileana - prezentă
Moldovan Petre - prezent
Moldoveanu Eugenia - prezentă
Moraru Constantin Florentin - absent
Motoc Marian-Adrian - prezent
Muscă Monica Octavia - absentă
Mușetescu Ovidiu Tiberiu - prezent
Naidin Petre - prezent
Nan Nicolae - absent
Nassar Rodica - prezentă
Naum Liana-Elena - prezentă
Nădejde Vlad-George - prezent
Năstase Adrian - prezent
Năstase Ioan Mihai - prezent
Neacșu Ilie - absent
Neagu Ion - prezent
Neagu Victor - prezent
Neamțu Horia-Ion - prezent
Neamțu Tiberiu-Paul - absent
Nechifor Cristian - prezent
Negoiță Gheorghe-Liviu - absent
Nica Dan - prezent
Nicolae Ion - prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
Nicolescu Mihai - prezent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculescu Constantin - prezent
Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
Nistor Vasile - absent
Niță Constantin - prezent
Oltean Ioan - absent
Olteanu Ionel - prezent
Oltei Ion - prezent
Onisei Ioan - absent
Palade Doru Dumitru - prezent
Pambuccian Varujan - prezent
Pașcu Ioan Mircea - prezent
Pataki Iulia - prezentă
Păun Nicolae - absent
Păduroiu Valentin - prezent
Pșcuț Ștefan - prezent
Pecsi Francisc - prezent
Pereș Alexandru - absent
Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
Petruș Octavian Constantin - prezent
Pleșa Eugen-Lucian - prezent
Pop Napoleon - absent
Podgorean Radu - prezent
Popa Constanța - prezentă
Popa Cornel - absent
Popa Virgil - absent
Popescu-Bejat Ștefan-Marian - absent
Popescu Costel-Eugen - prezent
Popescu Gheorghe - prezent
Popescu Grigore Dorin - absent
Popescu Ioan Dan - prezent
Popescu Kanty Cătălin - prezent
Popescu-Tăriceanu Călin - absent
Popescu Virgil - prezent
Posea Petre - prezent
Predică Vasile - absent
Pribeanu Gheorghe - prezent
Priboi Ristea - prezent
Purceld Octavian-Mircea - prezent
Pușcaș Vasile - absent
Puwak Hildegard-Carola - prezentă
Puzdrea Dumitru - prezent
Radan Mihai - prezent
Ráduly Robert Kálmán - prezent
Raicu Romeo-Marius - absent
Rasovan Dan Grigore - prezent
Rădoi Ion - prezent
Rădulescu Grigore Emil - absent
Roșca Radu Vasile - prezent
Roșculeț Gheorghe - prezent
Rus Emil - prezent
Rus Ioan - prezent
Rușanu Dan-Radu - absent
Sadici Octavian - prezent
Sali Negiat - absent
Sandache Cristian - prezent
Sandu Alecu - absent
Sandu Ion Florentin - prezent
Sassu Alexandru - prezent
Saulea Dănuț - absent
Savu Vasile Ioan - absent
Săpunaru Nini - absent
Sârbu Marian - prezent
Sbârcea Tiberiu-Sergius - prezent
Selagea Constantin - prezent
Semcu Adrian - absent
Sersea Nicolae - prezent
Severin Adrian - prezent
Simedru Dan Coriolan - absent
Sirețeanu Mihail - prezent
Sonea Ioan - prezent
Spiridon Nicu - prezent
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - prezent
Stana-Ionescu Ileana - prezentă
Stanciu Anghel - prezent
Stanciu Zisu - prezent
Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
Stănișoară Mihai - absent
Stoian Mircea - prezent
Stroe Radu - absent
Stuparu Timotei - prezent
Suciu Vasile - prezent
Suditu Gheorghe - prezent
Székely Ervin-Zoltán - prezent
Szilágyi Zsolt - prezent
Șnaider Paul - prezent
Ștefan Ion - prezent
Ștefănescu Codrin - prezent
Ștefănoiu Luca - prezent
Știrbeț Cornel - absent
Tamás Sándor - absent
Tărâță Culiță - prezent
Târpescu Pavel - prezent
Tcaciuc Ștefan - absent
Timiș Ioan - prezent
Toader Mircea Nicu - absent
Todoran Pavel - absent
Tokay Gheorghe - prezent
Toro Tiberiu - prezent
Tudor Marcu - prezent
Tudose Mihai - prezent
Tunaru Raj-Alexandru - prezent
Țibulcă Alexandru - prezent
Țocu Iulian Costel - prezent
Varga Attila - prezent
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilescu Lia-Olguța - absentă
Vasilescu Nicolae - prezent
Vasilescu Valentin - prezent
Vekov Károly-János - prezent
Verbina Dan - prezent
Vida Iuliu - prezent
Vișinescu Marinache - absent
Voicu Mădălin - prezent
Voinea Florea - prezent
Voinea Olga - prezentă
Winkler Iuliu - prezent
Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
Zăvoian Ioan Dorel - prezent
Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Urmează Senatul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Albu:

Reluăm absenții.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt deputați care s-au - prezentat între timp?

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Albu:

Armaș Iosif - prezent
Ifrim Mircea - prezent
Sali Negiat - prezent
Todoran Pavel - prezent

Mai este cineva? Dacă nu mai sunt alți colegi.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Rog distinșii noștri colegi senatori să fie atenți, că începe apelul Senatului.

Domnul secretar Predescu, v-aș ruga să faceți apelul pentru Senat și chestorii Senatului să distribuie bilele.

 

Domnul Ion Predescu:

Vă rog să vă apropiați în față, ca să decurgă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar Predescu, v-aș ruga să faceți apelul pentru Senat, iar chestorii Senatului să distribuie bilele.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Predescu:

Vă rog să vă apropiați, ca apelul să decurgă cât se poate de repede.

Acatrinei Gheorghe - absent
Alexa Constantin - prezent
Alexandru Ionel - prezent
Apostolache Victor - prezent
Athanasiu Alexandru - prezent
Avram Dan - absent
Badea Dumitru - prezent
Balcan Viorel - prezent
Bădulescu Doru-Laurian - prezent
Bălan Angela Mihaela - prezentă
Bălălău Constantin - prezent
Belașcu Aron - prezent
Belu Ioan - absent
Bîciu Constantin - absent
Bichineț Corneliu - absent
Bindea Liviu-Doru - prezent
Brădișteanu Șerban - prezent
Bucur Dionisie - prezent
Bunduc Gheorghe - prezent
Buzatu Gheorghe - absent
Cârciumaru Ion - prezent
Ciocan Maria - absentă
Ciocârlie Alin Theodor - absent
Codreanu Dumitru - prezent
Constantinescu Eugen Marius - prezent
Cozmâncă Octav - prezent
Păunescu Adrian - prezent
Crăciun Avram - prezent
Cristolovean Ioan - prezent
Dina Carol - prezent
Dinescu Valentin - prezent
Dinu Marin - prezent
Dobrescu Maria Antoaneta - absentă
Dumitrescu Viorel - prezent
Duță Vasile - prezent
Eckstein-Kovács Péter - absent
Fabini Hermann Armeniu - prezent
Făniță Triță - prezent
Feldman Radu Alexandru - absent
Filipaș Avram - prezent
Filipescu Cornel - prezent
Florescu Eugeniu Constantin - absent
Flutur Gheorghe - absent
Frunda Gyärgy - prezent
Găucan Constantin - absent
Gogoi Ion - prezent
Guga Ioan - prezent
Hanganu Romeo Octavian - absent
Hârșu Ion - prezent
Hoha Gheorghe - prezent
Honcescu Ion - prezent
Horga Vasile - absent
Hrițcu Florin - prezent
Ilașcu Ilie - absent
Iliescu Ion - absent
Ionescu-Quintus Mircea - prezent
Iorga Nicolae Marian - prezent
Iorgovan Antonie - prezent
Iustian Mircea Teodor - absent
Kereskenyi Alexandru - absent
Leca Aureliu - prezent
Lupoi Mihail - absent
Maghiar Teodor - absent
Marcu Ion - absent
Marinescu Simona - absentă
Marko Bela - prezent
Matei Vintilă - prezent
Matei Viorel - prezent
Mărgineanu Ștefan Gheorghe - absent
Mihordea Mircea - absent
Mocanu Vasile - prezent
Munteanu Tudor Marius - prezent
Nedelcu Mircea - prezent
Nemeth Csaba - prezent
Nicolaescu Ioan - prezent
Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
Nicolai Norica - absentă
Nicolescu Constantin - prezent
Novolan Traian - prezent
Onaca Dorel-Constantin - absent
Oprescu Sorin Mircea - absent
Opriș Octavian - prezent
Otiman Păun-Ion - absent
Paleologu Alexandru - absent
Pană Aurel - absent
Pană Viorel Marian - prezent
Pastiu Ioan - absent
Păcurariu Iuliu - absent
Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent
Pătru Nicolae - absent
Penciuc Corin - absent
Pete Ștefan - prezent
Petre Maria - absentă
Petrescu Ilie - prezent
Plătică-Vidovici Ilie - prezent
Pop Dumitru Petru - prezent
Pop de Popa Ioan - prezent
Popa Nicolae-Vlad - absent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu Laurențiu-Mircea - absent
Predescu Ion - prezent
Prichici Emilian - prezent
Pricop Mihai-Radu - prezent
Prisăcaru Ghiorghi - prezent
Pruteanu George Mihail - absent
Pujina Nelu - prezent
Puskás Valentin-Zoltán - prezent
Radu Constantin - prezent
Rahău Dan Nicolae - absent
Rebreanu Nora Cecilia - absentă
Rece Traian - absent
Roibu Aristide - absent
Roman Petre - prezent
Rus Ioan Aurel - prezent
Sârbulescu Ion - absent
Seche Ion - prezent
Seres Dénes - prezent
Sin Nicolae - prezent
Sporea Elena - prezentă
Solcanu Ion - prezent
Sogor Csaba - prezent
Stănoiu Rodica Mihaela - absentă
Stoica Fevronia - prezentă
Szabó Károly-Ferenc - absent
Șelaru Rodica - prezentă
Ștefan Viorel - prezent
Tărăcilă Doru Ioan - prezent
Theodorescu Emil Răzvan - absent
Toma Constantin - prezent
Tudor Corneliu Vadim - absent
Ungheanu Mihai - absent
Vajda Borbala - prezentă
Vasile Radu - absent
Văcăroiu Nicolae - prezent
Vela Ion - absent
Verestóy Attila - prezent
Voinea Melu - prezent
Vornicu Sorin Adrian - prezent
Zanc Grigore - prezent
Zlăvog Gheorghe - prezent

Mai citim o dată absenții:

Adrian Păunescu - prezent
Sorin Mircea Oprescu - prezent
Roibu Aristide - prezent
Horga Vasile - prezent

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi senatori,

Mai este cineva care n-a votat? Rog la Cameră să se mai citească o dată absenții. Vă rog să mai rămâneți pe loc cu bilele.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Albu:

Reluăm absenții de la Cameră:

Anton Marin - absent
Antonescu Crin Laurențiu - absent
Arghezi Mitzura - absentă
Avramescu Constantin Gheorghe - absent
Babiuc Victor - absent
Baltă Tudor - absent
Barbu Gheorghe - absent
Bălăeț Dumitru - absent
Berceanu Radu - absent
Birtalan Akos - absent
Boagiu Anca - absentă
Boc Emil - absent
Bran Vasile - absent
Buruiană Aprodu Daniela - absentă
Buzea Cristian Valeriu - absent
Canacheu Costică - absent
Chiriță Dumitru - prezent
Ciuceanu Radu - absent
Cîrstoiu Ion - absent
Cladovan Teodor - absent
Cliveti Minodora - prezentă
Creț Nicoară - prezent
Dobre Victor Paul - absent
Dolănescu Ion - prezent
Dragoș Iuliu Liviu - absent
Dumitriu Carmen - prezentă
Enescu Nicolae - absent
Fotopolos Sotiris - prezent
Frunzăverde Sorin - absent
Gheorghe Valeriu - absent
Gheorghiof Titu-Nicolae - absent
Gvozdenovici Slavomir - absent
Hașotti Puiu - absent
Hogea Vlad Gabriel - absent
Ignat Miron - prezent
Iliescu Valentin - absent
Ionescu Anton - absent
Ionescu Dan - absent
Ionescu Mihaela - absentă
Iriza Marius - prezent
Ivănescu Paula Maria - absentă
Kelemen Attila-Bela-Ladislau - absent
Leonăchescu Nicolae - absent
Lepșa Sorin Victor - absent
Loghin Irina - absentă
Luchian Ion - absent
Magheru Paul - absent
Man Mircea - absent
Mardari Ludovic - absent
Mărăcineanu Adrian - absent
Mera Alexandru-Liviu - absent
Miclea Ioan - absent
Micula Cătălin - absent
Mînzînă Ion - absent
Mogoș Ion - absent
Moisescu George Dumitru - absent
Moiș Văsălie - absent
Moraru Constantin Florentin - absent
Muscă Monica Octava - absentă
Nan Nicolae - absent
Neacșu Ilie - absent
Negoiță Gheorghe-Liviu - absent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, există vreun coleg deputat care n-a votat?

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Albu:

Procedura spune să strigăm prezența a doua oară, domnule președinte. Aproape am terminat!

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun, atunci - prezentați-o repede.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Albu:

Nistor Vasile - absent
Oltean Ioan - absent
Onisei Ioan - absent
Păun Nicolae - prezent
Pereș Alexandru - absent
Petrescu Ovidiu - absent
Pop Napoleon - prezent
Popa Corneliu - absent
Popa Virgil - prezent
Popescu-Bejat Ștefan-Marian - absent
Popescu Grigore - absent
Popescu-Tăriceanu Călin - absent
Predică Vasile - absent
Raicu Romeo - absent
Rădulescu Grigore - absent
Rușanu Dan-Radu - absent
Sandu Alecu - prezent
Saulea Dănuț - absent
Savu Ioan Vasile - prezent
Săpunaru Nini - absent
Semcu Adrian - absent
Stănișoară Mihai - absent
Stroe Radu - absent
Știrbeț Cornel - absent
Tamás Sándor - absent
Tcaciuc Ștefan - prezent
Toader Mircea - absent
Vasilescu Olguța - absentă

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, să se ridice urnele.

Membrii Birourilor permanente ale celor două Camere sunt invitați la sala Biroului permanent pentru numărătoare.

  PAUZĂ
  DUPĂ PAUZĂ
Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor senatori și deputați,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Vă rog să luați loc și să-mi permiteți să dau cuvântul domnului secretar Ion Predescu, pentru a vă prezenta procesul-verbal cu privire la rezultatul votului.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Predescu:

-Parlamentul României Camera Deputaților și Senatul Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra proiectului Hotărârii Parlamentului pentru aprobarea modificării structurii și componenței Guvernului În temeiul prevederilor art. 32 alin. (42) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret, cu bile, asupra proiectului Hotărârii Parlamentului pentru aprobarea modificării structurii și componenței Guvernului și au constatat următoarele:

  • numărul total al deputaților și senatorilor - 485
  • numărul deputaților și senatorilor prezenți - 357
  • numărul total al voturilor exprimate - 357
  • numărul de voturi anulate - 350
  • numărul total de voturi valabil exprimate - 357
    dintre care:
    • voturi pentru - 289
    • voturi împotrivă - 568 (Aplauze.)

Ca urmare a faptului că din totalul de 485 de parlamentari și-au exprimat votul 357, din care 289 au votat pentru și 68 au votat împotrivă, ceea ce reprezintă majoritatea deputaților și senatorilor, Parlamentul României a adoptat Hotărârea pentru aprobarea modificării structurii și componenței Guvernului.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră să felicităm pe noii miniștri, începând cu miniștrii de stat, și să dorim Guvernului, în această nouă componență și nouă structură, succes pentru realizarea dezideratelor pe care și le-a propus, începând cu integrarea în Uniunea Europeană. (Aplauze.)

Pentru Camera Deputaților anunț că mâine se lucrează în comisii, iar pentru Biroul permanent al Camerei Deputaților că astăzi ne întrunim la ora 14,00.

Video in format Flash/IOS Ședința s-a încheiat la ora 13,30.

Camera Deputatilor

Camera Deputatilor

Adresa postala

Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti

Legaturi utile

  • Presedintele României
  • Senatul României
  • Guvernul României
  • Curtea Constitutionala
  • Consiliul Legislativ
  • Monitorul Oficial
HTTPS access
  • Harta site
  • Structuri parlamentare
  • Activitate parlamentara
  • Informatii publice
  • Arhiva

Copyright © Camera Deputatilor